1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Au ştiut de la bun început că aşa va fi

Ţările din Europa Centrală şi de Est au respins posibilitatea de a găzdui pe teritoriul lor refugiaţi musulmani încă înainte de incidentele de la Köln.

default

Robert Fico, premierul Slovaciei

Indiferent că e vorba de Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia, guvernele şi presa din ţările respective susţin că incidentele din Köln erau inevitabile. În termenii cei mai categorici s-a exprimat premierul Slovaciei, Robert Fico. Probabil influenţat şi de apropiatele alegeri parlamentare, programate pentru data de 5 martie, în urma cărora politicianul social-democrat vrea să vadă confirmată majoritatea absolută a formaţiunii sale. El a subliniat joi în faţa presei: "De îndată ce permiţi migranţilor să poposească în ţara ta te poţi aştepta la astfel de probleme. Noi nu vrem să ne confruntăm cu incidente similare", a conchis responsabilul.


Premierul de la Bratislava consideră că probleme creează mai ales musulmanii. Concluzia sa: Nu au ce căuta în ţară. Poziţia guvernamentală este sprijinită de importante trusturi de presă, inclusiv de ziare liberale de stânga.


"Altruişti naivi"

Cotidianul "Sme" consideră că în Germania există o naivitate larg răspândită. "Criza imigraţiei a dus la apariţia unei subculturi a altruiştilor bine intenţionaţi, care alocă nou-veniţilor atâţia bani şi atâta timp, de parcă ar crede că suferinţele prin care aceştia au trecut i-au ridicat pe o treaptă morală superioară".


"Pravda" slovacă avertizează, ce-i drept, asupra pericolului de a-i culpabiliza pe toţi bărbaţii musulmani, dar consideră că această poziţie devine tot mai dificil de apărat. "Controversa privind impactul integrării unui număr atât de mare de imigranţi asupra societăţii europene era una dificilă şi înainte de incidentele de la Köln. Acum însă, aceasta a căpătat şi nuanţe neplăcute, provocatoare".


Confirmată îşi vede poziţia şi noul guvern naţionalist conservator din Polonia. Şefa executivului, Beata Szydlo, a declarat referitor la incidentele din Köln: "Ceea ce se întâmplă în prezent în Germania demonstrează că problemele sunt mai grave, din nefericire, decât credeau imprudenţii lideri europeni".


În Cehia, preşedintele Milos Zeman şi precursorul său în funcţie, Vaclav Klaus, s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva găzduirii refugiaţilor. Zeman a declarat zilele trecute, fără a se referi la incidentele din Köln: "Cred că această invazie este organizată de Frăţiile Musulmane, cu mijloace financiare puse la dispoziţie de o serie de state." Prin aceasta, Frăţiile Musulmane "vor să controleze Europa pas cu pas".

Hasselbach Christoph Kommentarbild App

Christoph Hasselbach

Ziarul conservator ceh "Lidove noviny" avertizează că incidentele de la Köln "din noaptea de revelion sunt cel mai puternic argument în favoarea unei precauţii sporite când vine vorba de primirea imigranţilor. Până acum ni s-a spus că primejdia apariţiei unor zone în care să nu mai îndrăznească nimeni să pătrundă ar fi pură invenţie. Dar acum, ministrul german al Justiţiei, Maas, a spus-o cu gura sa: 'Nu este permisă apariţia unor spaţii scăpate de sub incidenţa legii.' Luptă el deci împotriva unui pericol inexistent sau a recunoscut între timp gravitatea situaţiei?"

Nici că mai poate fi vorba de redistribuire la nivel european

Cert este că incidentele de la Köln au adâncit suplimentar falia apărută în Europa odată cu noul val de refugiaţi. Afectată este şi cooperarea practică - de exemplu planul de redistribuire a refugiaţilor între statele membre ale UE. Acest plan, pe care Angela Merkel îl prezintă în continuare ca pe o componentă decisivă a eforturilor de rezolvare a crizei, scârţia din toate încheieturile şi înaintea abuzurilor sexuale petrecute în metropola de pe Rin.


Toamna trecută, minştrii de Interne ai ţărilor UE conveniseră să redistribuie la nivel european 160.000 de solicitanţi de azil. Voturile împotrivă ale României, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei nu au contat. Statele din Europa Centrală şi de Est se opun însă în continuare cotelor obligatorii de refugiaţi. Slovacia şi apoi Ungaria au depus între timp plângere împotriva acestei decizii la Curtea Europeană de Justiţie. Redistribuirea este respinsă tacit şi de alte state ale UE. Astfel, din cei 160.000 de solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia, care urmau a fi redistribuiţi, numai câteva sute au ajuns să fie găzduiţi de alte state ale UE.


Ilustrativ pentru întărirea opoziţiei faţă de primirea unor refugiaţi în Europea Centrală şi de Est este următorul amănunt: Premierul slovac Fico nu numai că refuză asta, dar nu mai e dispus nici să ofere fonduri pentru ajutor umanitar destinat refugiaţilor. Banii ar trebui investiţi mai degrabă în măsuri de contracarare a invaziei, consideră el. "Vom orienta ajutoarele noastre financiare pentru soluţionarea crizei imigraţiei în mod clar spre apărarea graniţelor externe ale spaţiului Schengen. Numai astfel va putea fi stopat afluxul necontrolat de imigranţi", a spus oficialul.


Totuşi, Slovacia nu trebuie să-şi facă griji prea mari în ceea ce o priveşte. Pe tot cuprinsul anului 2015, numai 169 de imigranţi au solicitat azil în această ţară. Aprobate au fost doar opt dintre cereri. Câţi dintre cei opt or fi musulmani - asta nu se ştie.