Germania: Anul electoral 2017 se anunţă turbulent

În anul care s-a scurs, germanii au înţeles că politica internă şi cea externă sunt tot mai strâns legate. Pentru că aşa va fi şi în 2017, Berlinul priveşte cu îngrijorare spre Paris, Londra, Haga  şi Roma. Va câştiga Marine Le Pen alegerile prezidenţiale din Franţa, aşa încât Uniunea Europeană şi spaţiul euro să rămână fără temelie? Câştigă în primăvară scrutinul din Olanda un populist de extremă dreaptă? Se va rupe Londra repede de UE? Se conturează în Italia un nou focar de criză?

Berlinul s-ar putea trezi destul de singur în peisajul politic european. Aceasta şi pentru că un alt partener prin tradiţie, Viena, îşi îndreaptă, între timp, privirile mai degrabă spre răsăritul Europei şi Balcani. Acolo unde criza refugiaţilor e în continuare un subiect închis.

Şi ar mai fi şi noul locatar de la Casa Albă, despre a cărui politică, după preluarea oficială a mandatului, nu se ştiu încă prea multe. Care va fi poziţia lui Trump vizavi de NATO? Care va fi cea faţă de Putin? Sau faţă de Merkel? Vor fi europenii şi mai puţin luaţi în seamă în politica mondială? Abia se obişnuiseră germanii cu rolul de actor mai important pe plan extern. Mai rămâne acest rol valabil şi dacă cei doi oameni de afaceri de la Washington şi Moscova vor încheia un deal politic?

Pericolul populist

E bine că Germania reprezintă un factor de stabilitate. Economic da, dar şi politic? AfD (Alternativa pentru Germania) îşi va face intrarea, după toate probabilităţile, în viitorul Bundestag ca nouă forţă politcă. Că va avea 80, 100 sau 130 de deputaţi, asta depinde de felul în care va evolua situaţia în Germania. Vor exista noi atentate teroriste? Va reuşi politica faţă de refugiaţi şi de azil a Angelei Merkel să câştige suportul electoratului? Subiectul este unul central deoarece miza este "un nou front de conflict în societate, între comunitarism şi cosmopolitism". Descrierea aparţine experţilor Centrului economic pentru studii sociologice WZB din Berlin. Potrivit acestui institut, de-a lungul "faliei de demarcaţie a statului naţional" se conturează un nou peisaj politic. Această reaşezare a sistemului politic tocmai are loc în Germania şi în alte ţări. De aceea nimic nu mai e sigur.

"Cosmopolita" Angela Merkel, în permanenta încercare de a salva şi lumea din afara Germaniei, păşeşte în noul an de pe poziţii slăbite. În aripa conservatoare a CDU, trasă pe linie moartă de Merkel, nemulţumirile sunt mari. Rezultatele din sondaje oscilează, dar sunt în general destul de slabe. Se va produce totuşi un puci în CDU? Dacă nu, Angela Merkel îşi va începe, spre finele anului, cel de-al patrulea mandat de cancelar.

În căutare de parteneri

Dar ce se întâmplă cu SPD? De câtăva vreme, social-democraţii se află pe un curs descendent. În şase landuri federale laburiştii au alunecat sub pragul de 20%. Iar în cele trei alegeri de land care vor avea loc în acest an - în Saar, Schleswig-Holstein şi Renania de Nord / Westfalia - social-democraţii germani ar putea pierde încă două posturi de premier regional. Câştigătoare ar fi atunci CDU, ceea ce ar stabiliza în oarecare măsură poziţia cancelarei Merkel.

Prognoze stabile se pot face cu privire la cele două partide de opoziţie din Bundestag - Verzii ecologişti şi Stânga. Conform sondajelor, ambele partide ar întruni câte 10 procente, aproximativ. Liberalii ar putea să revină în parlamentul federal, dar nu e sigur.

De aceea nu trebuie să mire că la Berlin circulă o serie întreagă de scenarii privind eventuale coaliţii postelectorale. CDU cu liberalii (FDP) sau Verzii? O continuare a marii coaliţii între conservatori şi social-democraţi? Dar se vorbeşte şi despre o formulă cu totul nouă: SPD împreună cu ecologiştii şi Stânga. Doar cu AfD nu vrea nimeni să formeze o coaliţie.

Ultimele două alegeri parlamentare la nivel federal au fost destul de terne, pentru că rezultatul era ca şi sigur. În acest an va fi cu totul altfel. Va fi o luptă dintre cele mai dure. Măcar atâta este sigur de pe acum.

Autor: Kay-Alexander Scholz/ maw