1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Amintirea eliberează

Parlamentul german readuce în prim-plan genocidul armean. Un lucru bun, crede Christoph Strack. Imperiul Otoman a ucis peste un milion de armeni, în timpul Primului Război Mondial.

O veche zicere evreiască sună așa: ”Voința de a uita prelungește exilul, secretul mântuirii este amintirea”. Fostul președinte federal, Richard von Weizsäcker, a subliniat acest lucru în discursul său de la Bonn, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, la 8 mai 1985.

Trebuie să-ți asumi istoria. Fiecare individ în parte, dar și fiecare popor. Recent, cancelara federală, Angela Merkel, și președintele Franței, Francois Hollande, au demonstrat din nou această responsabilitate, la mormintele de la Verdun.

Apelul rămâne valabil și în ceea ce privește soarta celor 1,5 milioane de armeni uciși de Imperiului Otoman, în urmă cu un secol.

A fost vorba despre un genocid, care a nimicit, începând cu aprilie 1915, sute de mii de oameni, majoritatea creștini ortodocși. Armeni, aramei, asirieni, greci pontici. ”Soarta lor este un simbol al distrugerii în masă, al epurării etnice, al izgonirilor și al genocidului care au marcat atât de monstruos secolul 20”, se arată în rezoluția votată în parlament.

Christoph Strack

Christoph Strack

În documentul propus de CDU, CSU și SPD, susținut și de Verzii ecologiști, se folosește în mod explicit termenul ”genocid”. Ceea ce e corect. Parlamentul dezbate de ani de zile evenimentele din anii 1915/1916. În aprilie 2015 a amânat votul cu un an. Acum termenul ”genocid” apare și în titlul oficial al rezoluției.

”Rolul rușinos jucat de Germania”

Documentul vorbește clar (mai pronunțat decât înainte) despre rolul Germaniei. ”Bundestagul regretă rolul rușinos jucat de Reich-ul German, care, în calitate de principal aliat al Imperiului Otoman, nu a făcut nimic pentru a opri această crimă împotriva umanității, deși avea informații clare”. Acceptarea acestei rezoluții este o dovadă a faptului că marile linii istorice nu pot fi limitate la ani și decenii. O dovadă în acest sens sunt astăzi conflictele sângeroase din Siria și Irak.

Prin recursul la memorie, parlamentul german vrea să ajungă la un stadiu de normalitate. La 10 octombrie 2009, Turcia și Armenia au semnat protocoale vizând stabilirea de relații diplomatice și deschiderea granițelor. Momentul a fost considerat un pas în direcția normalizării relațiilor dintre cele două state marcate de conflicte istorice.

Protocoalele nu au fost semnate nici până astăzi de niciuna dintre părți. Parlamentul german face apel la ratificare de către Armenia și Turcia, pentru a marca astfel începutul unei noi ere într-o zonă încercată de conflicte.

Este adevărat că rezoluția Bundestag-ului vine la momentul nepotrivit, din punct de vedere al politicii externe. Pentru că în momentul de față mai există scandalul Böhmermann, acordul EU-Turcia cu privire la refugiați și, ca parte a acordului, chestiunea liberalizării vizelor pentru turci.

Amenințări din partea Turciei

Faptul că există momente nepotrivite în politica externă se datorează și Turciei. Amenințările proliferate de partea turcă, asupra cărora atrag atenția mai mulți deputați, sunt inacceptable. Rezoluția nu se referă la vina urmașilor, ci la responsabilitatea acestora de a-și asuma și momentele negre ale istoriei. Și apoi să-și amintească: ”Secretul mântuirii este amintirea”. Amintirea eliberează.

De aceea e bine că parlamentul german amintește acest lucru și germanilor, și turcilor.