1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Alternativa pentru Germania trebuie combătută

Astăzi, Boateng. Mâine, organizaţiile de binefacere. AfD vrea să compromită orice apucă. Importante sunt însă faptele, crede Gero Schließ.

Jerome Boateng

Jerome Boateng

Refugiații, străinii și islamul. Acum, în Germania, cu aceste subiecte poate fi preparat un eficient amestec de temeri, îndoieli și prejudecăți. Alternativa pentru Germania, AfD, face asta zi de zi şi nu s-a găsit încă un antidot.

Iată însă că populiştii de dreapta au lovit din nou. De data aceasta, ţinta a fost jucătorul de fotbal Jérôme Boateng. Vice-preşedintele AfD, Alexander Gauland, a declarat, în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, că Boateng este apreciat ca german în naţionala Germaniei, ceea ce însă nu înseamnă că nu este perceput ca străin. "De fapt, nu aţi dori să aveţi un Boateng ca vecin", a completat Gauland.

Schliess Gero Kommentarbild App

Gero Schliess

Derapajul lui Gauland expune din plin mentalitatea acestui partid, chiar dacă, după modelul cunoscut, liderul AfD i-a transmis scuze lui Boateng, precizând că el nu a făcut decât să "descrie modul în care gândesc unii oameni".

De ce Boateng?

Dacă ne-am raporta la norme politice fireşti, Boateng ar fi cea mai nepotrivită ţintă pentru înţepături rasiste. Acesta s-a născut şi a crescut la Berlin, tatăl său este ghanez iar mama germană. Este un tip de succes şi a muncit din greu pentru a ajunge în templul germanilor: echipa naţională de fotbal. Pe scurt: Boateng este cea mai bună dovadă a faptului că integrarea poate reuşi.

Or, pentru AfD, tocmai acest adevăr face din Boateng un motiv adecvat pentru a semăna îndoieli și resentimente. Prin acest exemplu, se încearcă discreditarea unui model reuşit de integrare. Este vorba de înălțimea căderii, prin urmare, de a ridica pe cineva cât mai mult, ca să dai cât mai tare cu el de pământ.

Atacat a fost şi fotbalul. Motivul este evident: stadioanele nu sunt doar spaţii în care au loc întreceri sportive şi se manifestă emoții. Pe un stadion devine vizibil şi un alt lucru - așa cum se întâmplă numai în cultură: oameni care provin din culturi şi locuri diferite interacţionează fără probleme. Iar diversitatea nu doar că nu slăbeşte o echipă, ci o întărește.

Acest model de integrare este un spin în ochii apologeților xenofobiei, tocmai pentru că el combate sperietorile lor. Iar faptul că mai multe cluburi sportive s-au arătat dispuse să ofere sprijin refugiaţilor nu poate plăcea populiştilor.

Pe acelaşi model, AfD atacă inclusiv bisericile şi asociaţiile de binefacere. Acuzația sună scandalos, dar suspiciuni similare au existat întotdeauna şi împotriva organizațiilor internaționale de profil. Mai exact, AfD spune că acestea, în spatele întrajutorării, desfăşoară o afacere de miliarde de dolari cu refugiații. Caritas și Diakonie sunt acuzate de populiști că sunt instituţiile cele mai dornice de preluarea refugiaţilor, evident din motive comerciale, acesta fiind motivul pentru care îi încurajează pe aceşti oameni să vină în Germania. Iată, deci, că biserica trebuie dată jos de pe soclul autorităţii. O autoritate care, în dezbaterea despre refugiaţi, este mai necesară ca oricând.

Teorii conspiraţioniste

Pe cât de transparente par manevrele AfD, cu atât mai puţin indicată este folosirea de cuvinte precum "neruşinaţi" sau "vorbărie", când vine vorba despre populişti. Asta ar semăna cu refuzul de a dialoga, mergându-se pe linia nefericită a Bisericii Catolice, care, pentru a evita o ciocnire cu AfD, nu a invitat niciun reprezentant al acestui partid la Zilele Catolicilor, eveniment desfăşurat la Leipzig.

A fost o decizie proastă, un rateu. AfD și susţinătorii formaţiunii îşi permit să se simtă vizaţi de persecuții şi conspiraţii.

Excluderea nu este o strategie în faţa dreptei populiste. Indignarea oficialilor de fotbal nu trebuie să rămână fără ecou. În ambele cazuri - Boateng şi asociaţiile de binefacere - Alternativa pentru Germania profită de temeri care ar putea fi excesive și incorecte politic, dar care există şi sunt mai răspândite în popor decât s-ar crede.

Într-o democrație există doar un singur antidot care poate opri răspândirea fricii și bacilul indignării în actuala societate. Acesta este compus din fapte și argumente. Acesta este, pe scurt, dialogul.

Se pare că, la acest capitol, partidele politice au învățat câte ceva, faţă de alte grupuri sociale. Fosta ministră federală a Justiției Leutheusser-Schnarrenberger a spart gheaţa. În "Süddeutsche Zeitung", ea a analizat punct cu punct programul AFD. Evaluarea a scos la iveală un program foarte demodat.

Spiritul extremist trebuie confruntat! În caz contrar, Alternativa pentru Germania şi alte formaţiuni similare vor continua să se hrănească din oala de prost gust a temerilor și prejudecăților.