1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Şi Mariupol este Europa

Ucraina este în doliu. Atacurile cu rachete asupra oraşului port sunt o nouă treaptă a războiului. Eforturile diplomatice de până acum au eşuat. Europa se confruntă acum cu realităţi incomode, susţine Bernd Johann.

Ucraina este răvăşită. În toată ţara, oamenii au aprins lumânări în pieţele centrale, în semn de compasiune faţă de victimele atacurilor cu rachete asupra civililor din oraşul port Mariupol. Este, în egală măsură, şi un semn al hotărârii şi unităţii ucrainenilor în faţa violenţelor separatiştilor pro-ruşi din estul ţării.

Cine nu ar putea înţelege, ce furie îi mână acum pe ucraineni? Furie împotriva războinicilor pro-ruşi şi a tuturor acelora care îi sprijină. De unde să vină aceste arme, cu care sunt ucişi şi copii şi femei, dacă nu din Rusia?

Acest atac este o crimă de război

În Mariupol a avut loc o crimă de război. Întocmai ca cea din timpul războiului bosniac, când oameni nevinovaţi au fost bombardaţi în piaţa centrală din Sarajevo. Ca şi atunci, şi acum reponsabilii de crimele din zona rezidenţială a oraşului Mariupol trebuie condamnaţi. Dar, altfel decât în fosta Iugoslavie, de această dată apelurile europenilor se lasă aşteptate. Este Mariupol prea departe de Europa?

Impresionantă este reacţia reţinută a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko. El a condamnat în termenii cei mai duri atacul şi a cerut pedepsirea responsabililor, dar nu vrea răzbunare, ci pledează în continuare pentru continuarea eforturilor diplomatice şi o soluţie paşnică. Şi totuşi o întrebare persistă: ce succes poate avea diplomaţia atunci când războinicii din Doneţk şi Lugansk impun cu violenţă extremă planurile asumate de "Noua Rusie"?

Neclaritate în privinţa planurilor ruseşti

Bernd Johann

Bernd Johann

Ofensiva anunţată de separatişti pentru acest week-end nu s-a adeverit. Dacă ar fi avut loc, atunci luptele s-ar fi dus mai cu seamă în oraşul Mariupol. Ar fi fost un nou pas pentru a construi puntea dintre estul Ucrainei şi Crimeea din sud, unde Rusia nu poate ajunge deocamdată decât cu vapoarele sau pe calea aerului. În cazul în care Kremlinul susţine un asemenea plan, atunci nimic nu ar mai sta în calea unui război deschis cu Ucraina. Fără sprijin masiv din partea trupelor ruseşti, o asemenea mişcare de amploare nu ar fi realizabilă.

Poate că separatiştii din Donbass şi aliaţii lor din Rusia nu îşi doresc o asemenea escaladare sau poate nu acum. Poate rachetele nu trebuie decât să provoace. Sau ele sunt parte a unei strategii, prin care Ucraina se afundă tot mai mult într-un război psihologic, în care frontul nu contează atât de mult, pe cât uciderea civililor.

Realităţi incomode pentru Europa

Indiferent de evoluţiile din Ucraina, Europa se confruntă acum cu realităţi incomode. Toate eforturile diplomatice de până acum au fost zadarnice. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov stabilise cu omologul lui german la Berlin retragerea armamentului greu. Doar două zile mai târziu au explodat rachetele la Mariupol, lansate din zonele controlate de separatişti. Informaţia a fost confirmată şi de observatorii OSCE.

Printre adevărurile incomode se numără şi imposibilitatea ridicării sancţiunilor occidentului impuse Rusiei, oricât de motivată ar fi decizia din punct de vedere economic. Din contră: se discută despre noi sancţiuni, dacă războiul va continua.

„Suntem Mariupol“, aşa îşi declară ucrainenii solidaritatea cu victimele masacrului. „Je suis Charlie“ a fost manifestul de solidaritate al europenilor după atentatele teroriste de la Paris. Atacul cu rachete de la Mariupol a fost primit cu rezerve de europeni. Ne-am obişnuit deja cu războiul? Mulţi ucraineni au nevoie acum de un semnal clar al vestului. Cert este că: Mariupol este în Europa. Dar se regăşeşte oare şi Europa în Mariupol? O întrebare la care europenii trebuie să răspundă.