1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comentariu: Întoarcerea legii pumnului

La Hamburg şi Schondorf, poliţiştii au fost atacaţi în special de oameni tineri. Motivul? Nu se tem deloc de consecinţe, este de părere Kersten Knipp.

Provincia oferă uneori perspective profunde asupra societăţii. Evident, ea este diferită de o metropolă, fapt uşor de observat dacă ne gândim la mica localitate Schorndorf şi la marele oraş Hamburg. În oraşul hanseatic, unde acum două săptămâni s-a desfăşurat summitul G20, încă mai există o dilemă neelucidată: au avut violenţele petrecute aici un substrat etnic? Au fost autorii actelor de vandalism din zona Schanzenviertel eroi ai rezistenţei, luptători pentru libertate care au încercat, cu ultimele mijloace - fizice, se înţelege - să combată puterea capitalului şi suferinţa întregii lumi?

Că nici nu poate fi vorba despre aşa ceva ne arată evenimentele petrecute în orăşelul Schorndorf în timpul unui festival organizat de autorităţile locale. Printre cei care au aruncat cu sticle în poliţişti s-au numărat o mulţime de liceeni. Oameni tineri, înfierbântaţi de alcool, despre care putem presupune că provin din familii aparţinând clasei de mijloc. Aşadar, persoane nu tocmai lipsite de perspective în viaţă. Se pare că violenţa izbucneşte din rândurile celor cărora le merge bine. Sau poate ea se produce cu precădere în această categorie socială. 

Pierderea normelor 

Kersten Knipp

Kersten Knipp

Această observaţie contrazice încercarea din ce în ce mai insistentă de a explica violenţa, ba chiar de a o legitima, prin invocarea necesităţii ca statul să se îngrijească de bunăstarea cetăţenilor. Numai după aceea aceştia vor accepta statul, fiind dispuşi să renunţe la violenţă. Această teză pică după violenţele clasei de mijloc din Schorndorf.

În schimb, prinde contur o altă presupunere: violenţele sunt posibile pentru că autorii lor nu se tem de consecinţe. Pentru că, de cele mai multe ori, urmările ori nu există, ori sunt blânde. Este suficient să observăm ce se înâmplă la sfârşitul săptămânii cu ocazia meciurilor de fotbal din Bundesliga. Statul renunţă să impună cu fermitate norme şi standarde de civilizaţie. 

Realitatea cotidiană

Urmările acestei situaţii sunt îngrijorătoare, în special când fac parte din realitatea cotidiană a unor locuri mai puţin spectaculoase. Valabilitatea normelor este din ce în ce mai puţin luată în considerare, ceea ce îi determină pe alţi oameni să simtă că drepturile şi integritatea lor încep să nu mai conteze.

Eu însumi locuiesc într-un cartier foarte îndrăgit din Köln, unde lumea se adună cu plăcere în faţa barurilor, ocupând trotuarul. Cine vrea să înainteze, trebuie să ocolească trotuarul şi să meargă pe stradă. La fel se întâmplă şi atunci când pe trotuar se plimbă un grup de trei-patru persoane. Dacă nu vrei să intri în coliziune cu acestea, trebuie să ocoleşti grupul.

Faptul că există oameni şi dincolo de propriul tău orizont, pare să fie un gând pe cale de dispariţie, o idee care nu mai este defel de la sine înţeleasă. Discernământul şi gândirea complexă pierd teren. Alte persoane sunt percepute doar ca un accesoriu al propriei existenţe.

La Hamburg şi la Schorndorf am avut două situaţii extreme. În ambele cazuri, victimele au fost poliţiştii. Ei au fost atacaţi după modelul văzut în jocurile video de către generaţia din care fac parte bătăuşii. Pentru aceştia din urmă, poliţiştii sunt personaje care trebuie atacate. Iar faptele multora dintre atacatori rămân fără consecinţe. La fel ca într-un joc video. Odată cu pierderea controlului, se pierd şi normele. Gândul că statul trebuie să intervină mai dur din punct de vedere juridic pentru a reafirma valabilitatea normelor nu este, deci, absurd. Altfel riscăm să ajungem din nou la legea pumnului. 

Autor: Kersten Knipp / vd