1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: În Grecia nu adie niciun vânt proaspăt

Criza monedei euro nu mai face valuri în presă. Dar problema este departe de a fi rezolvată. Şi fiindcă la Atena nu se schimbă nimic notabil, chestiunea va reveni rapid la ordinea zilei, consideră Spiros Moskovou.

"Prin prezenta declar că ne-privatizarea societăţii de electricitate DEI devine obiectivul politic prioritar al formaţiunii Syriza", a declarat ministrul Energiei, Panos Skourletis, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul congresului principalului partid de guvernământ din Grecia. Cu toate acestea, în luna mai, guvernul Tsipras şi Parlamentul elen au validat o primă listă conţinând companii de stat ce urmează a fi privatizate. În capul acelei liste se află preconizata vânzare a unei părţi din acţiunile DEI. Întreg pachetul de privatizare ar urma să aducă la buget până la finele anului 2,5 miliarde de euro.

Un ministru pe post de lider al opoziţiei

Spiros Moskovou, șeful redacției elene la DW

Spiros Moskovou, șeful redacției elene la DW

Dar acest plan a fost abandonat, de vreme ce tocmai ministrul responsabil cheamă public la luptă împotriva lui. În plus, acţiunile lui Skourletis împotriva politicii oficiale a guvernului s-au dovedit profitabile pentru el, fiindcă tocmai a fost ales pe locul şase în Comitetul Central al Syriza. Dar, în cadrul formaţiunii guvernamentale sunt posibile şi evoluţii în sens invers. Astfel, premierul de stânga, Alexis Tsipras, care se declară a fi un radical, a ridicat rămânerea Greciei în zona euro la rangul de doctrină de stat. Şi nici această întoarcere cu 180 de grade nu a putut împiedica realegerea premierului, cu rezultatul notabil de 95 la sută, în funcţia de preşedinte al Syrizei.

Cazul Skourletis şi convertirea lui Tsipras la valorile monedei euro sunt emblematice pentru politica plină de contradicţii a populiştilor la putere în Grecia. Oficial, guvernul respectă înţelegerile cu finanţatorii internaţionali în cadrul celui de-al treilea, între timp, pachet de salvare destinat ţării; neoficial însă, Atena nu scapă niciun prilej pentru a sabota aceste înţelegeri. Acest joc periculos, pe muchie de cuţit, este prezentat electoratului drept "luptă împotriva împilatorilor neamului". Trebuie recunoscut că şi în alte ţări europene retorica guvernamentală internă diferă de poziţia aceluiaşi executiv la nivel internaţional. Dar, în Grecia, această discrepanţă a ajuns să fie atât de mare, încât denotă infantilism politic.

Partidele fug de răspundere

Din nefericire nu doar Syriza, ajunsă peste noapte partid de guvernământ în fruntea unui stat falimentar, este lovită de acest infantilism. Toate formaţiunile politice elene manifestă aceleaşi simptome. În vara anului 2015, partidul conservator Nea Dimokratia şi cel social-democrat, PASOK, au votat în favoarea celui de-al treilea pachet pentru salvarea Greciei. Dar, de atunci, combat cu străşnicie orice măsură concretă de austeritate şi orice reformă pe care Syriza, silită de împrejurări, încearcă să o impună. Dezbaterea publică a devenit o cacofonie de acuzaţii reciproce. Campaniile de denigrare sunt şi ele la ordinea zilei. Iar incapacitatea partidelor de a ajunge la un compromis, fie acesta cât de mic, face imposibilă reînsănătoşirea ţării. O parte din electorat a întors spatele politicii şi tot mai mulţi cetăţeni sprijină între timp partidele de extremă dreaptă.

În această fază de reaşezare pe care societatea elenă tocmai o traversează, ar fi nevoie acută de partide care să-şi asume răspunderea. De partide care să fie de acord că reforma constituie o necesitate şi care să se lanseze doar într-o competiţie a ideilor mai bune şi a mijloacelor mai eficiente de aplicare a acestora.Syriza a anunţat formal că se rupe de propriul trecut şi că este pentru reformă. Dar în politica de zi cu zi comite aceleaşi păcate ca şi restul partidelor. Syriza este deja responsabilă pentru cele trei alegeri generale ale anului 2015, cu ale lor rezultate total contradictorii. Punem pariu că formaţiunea la putere cheamă din nou electoratul la urne dacă finanţatorii internaţionali nu promit clar o ştergere a datoriilor până la finele anului? Iar motivul anticipatelor va fi iarăşi prezentat pe un ton eroic. Ceva de genul: "Trebuie să-i înfruntăm o dată în plus pe împilatorii neamului!"

Spiros Moskovou/ia