1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: În discuţie e însuşi viitorul UE

În dezbaterile pe tema deschiderii pieţii europene a muncii pentru români şi bulgari ar trebui făcută o distincţie clară între sistemul social şi piaţa muncii.

Între timp nu doar presa britanică avertizează faţă de "hoardele" care ar putea invada UE. Şi germanii se tem, chiar dacă politicienii preferă formulări politic corecte, cum o fac cei de la CSU (creştin-socialii bavarezi, aflaţi la guvernare) sau AfD (Alternativa pentru Germania). Asistăm practic la tentativa de a reduce, din raţiuni de politică de partid sau europeană, o chestiune complexă la un singur aspect: povara pe care ar reprezenta-o aşteptatul val de imigranţi din Bulgaria şi România pentru statul social.

Realitatea e, însă, cu mult mai complicată. Mai întâi avem de-a face cu cetăţeni ai unor ţări distincte, apoi acest grup de migranţi nu e defel omogen. Unii vin cu dorinţa sinceră de a găsi de lucru, alţii, e drept, pentru a profita de pe urma ajutorului de şomaj şi a indemnizaţiei pentru creşterea copiilor. Apoi unii dintre ei sunt romi. În România şi Bulgaria trăiesc milioane de romi, în mjoritate afectaţi de sărăcie, adesea discriminaţi de populaţia majoritară. Un alt aspect este acela al calificării profesionale: unii imigranţi sunt super calificaţi, sunt medici sau ingineri, alţii abia dacă ştiu să scrie şi să citească. În sfârsit, să nu pierdem din vedere nici faptul că nu dispunem de prognoze solide, nici în ce priveşte numărul migranţilor care se vor îndrepta spre Germania şi nici care vor fi avantajele şi dezavantajele pe care migraţia din cele două state răsăritene le presupune pentru piaţa muncii şi sistemele sociale.

Principiile de bază UE şi dreptul naţional

Piaţa muncii şi sistemele sociale sunt în fond cele două noţiuni în jurul cărora gravitează dezbaterile aprinse actuale. Două noţiuni care ar trebui strict separate una de cealaltă. Acesul la piaţa muncii europene pentru toţi cetăţenii UE este un principiu de bază comunitar, care nu poate fi pus în discuţie. Sistemele sociale, în schimb, sunt reglementate prin dreptul naţional. Asta înseamnă că atât Marea Britanie, cât şi Germania sau oricare al stat membru al UE poate adopta măsuri restrictive la adresa noilor veniţi. Măsuri care ar trebui, eventual, supuse atenţiei Tribunalului Constituţional şi Curţii Europene de Justiţie.

Dar chiar şi aşa, adoptarea de măsuri restrictive ar reprezenta semnalul greşit. Şi în această dezbatere, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, în tentativa de salvare a băncilor de la faliment, în diiscuţie e de fapt viitorul UE. Solidaritatea e un principiu esenţial al Uniunii Europene, mai necesar chiar atunci când vorbim de migranţi, de milioane de cetăţeni UE, decât de bănci aflate în prag de faliment. Până la urmă totul se reduce la o simplă întrebare privind viitorul însuşi al comunităţii: avem envoie de mai multă sau, dimpotrivă, de mai puţină Europă?

Cu cărţile pe masă

Cei care înclină spre "mai puţină Europă", fie că e vorba de guvernul britanic, de formaţiunile politice germane - creştin-socialii bavarezi, AfP sau de diferite partide anti-europene din statele membre, se pregătesc pentru alegerile europene sporind temerile faţă de imigranţi, şi aşa crescute în vremuri de criză. Cei care, în schimb, se pronunţă pentru "mai multă Europă" ar trebui să se poziţioneze mai vizibil, chiar dacă s-ar putea să piardă voturi la alegerile europene din mai. Chiar dacă forţele naţionaliste din Parlamentul European ar deveni, astfel, mai puternice.

În pofida acestor riscuri ar fi o oportunitate bună de a pune cărţile pe masă şi de a deschide, în sfrâşit, o discuţie necesară pe tema unei Europee federale. O Europă în care toţi ar avea acces la sistemele sociale. O astfel de discuţie s-ar putea purta într-un Parlament UE, mai puternic şi cu mai multă încredere de sine. Aşa, fără să vrea, migranţii bulgari şi români ar putea contribui la unificarea Europei.