1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Comemorarea a 60 de ani de la atentatul eşuat împotriva lui Hitler

La 20 iulie 1944 a avut loc tentativa de ucidere a lui Adolf Hitler. Ca urmare a planului unui grup de ofiţeri, colonelul Claus Schenk von Stauffenberg a depus o bombă în cartierul general al dictatorului din Prusia Orientală. Hitler a supravieţuit uşor rănit, iar autorii atentatului au fost executaţi.

Claus Schenk Graf von Stauffenberg

Claus Schenk Graf von Stauffenberg

Pentru germani, 20 iulie a fost o dată problematică. Timp de şase decenii, sancţionarea atentatului eşuat împotriva lui Hitler a reflectat spiritul socio-politic al momentului. O dată conjuraţii din jurul lui von Stauffenberg au fost acuzaţi de trădare şi de călcarea jurămîntului, altă dată glorificaţi ca eroi. O dată au fost lăudaţi ca exemplu moral demn de urmat, altă dată au fost suspectaţi că au acţionat în vederea restabilirii unui stat ultraconservator, şi nu pentru eliberarea de sub o dictatură. S-a mai spus că atentatul a avut loc mult prea tîrziu sau că în executarea planului s-a dat dovadă de diletantism.

Acum, 60 de ani mai tîrziu, cei care au încercat să-l lichideze pe Hitler şi, odată cu el, regimul criminal nazist se bucură de respect. Numeroasele publicaţii îl prezintă pe von Stauffenberg şi pe ofiţerii care i s-au alăturat cu problemele lor de conştiinţă, cu temerile lor, cu curajul şi idealurile lor. Motivele conjuraţiei au început să fie privite fără prejudecăţi. Astăzi se ştie că deja înainte de 20 iulie 1944 au existat în armată încercări de a-l elimina pe Hitler. Faptul că atentatul nu a reuşit nu înseamnă că a fost lipsit de sens. Dimpotrivă: în punctul cel mai de jos al istoriei germane, ofiţerii au acţionat profund moral. În anul 2004 există consens asupra acestui mod de a interpreta evenimentele de atunci.

A fost o revoltă a conştiinţei. Crime îngrozitoare au fost comise ani de-a rîndul în numele germanilor. Unii camarazi ai lui von Stauffenberg au fost martori la uciderea populaţiei civile din spatele frontului – în Polonia şi Rusia, în Olanda, Franţa sau Grecia. Cei care au conspirat împotriva lui Hitler au plătit cu viaţa pentru fapta lor; familiile lor au fost persecutate, arestate, duse în lagăr. Suferinţa şi moartea lor stau mărturie în faţa lumii că a existat şi o altă Germanie. Această perspectivă va ajuta şi generaţiile viitoare să poarte povara istoriei.

În această zi de aniversare, gîndul este purtat la alţi oameni care s-au opus regimului nedrept: la tîmplarul Georg Elser, care a încercat singur să-l omoare pe Hitler, la fraţii Scholl, executaţi prin ghilotină pentru că au distribuit clandestin afişe, la ofiţeri curajoşi care au chemat la boicotarea ordinelor şi la sabotaj şi la atîţi alţii, unii cunoscuţi, alţii rămaşi anonimi. Totuşi, rezistenţa activă împotriva regimului nazist a fost atitudinea unui număr restrîns de germani. Faptele curajoase ale celor amintiţi aparţin patrimoniului istoriei germane. Ele au fost o busolă, un indicator moral pentru un nou început democratic după război.

Acum, abundenţa de cărţi, de filme, de emisiuni televizate nu trebuie să înşele asupra faptului că este greu să trezeşti sau să menţii treaz interesul tineretului pentru epoca naţional-socialismului.

Există însă mereu prilej de a lua exemplu de la « o revoltă a conştiinţei ». La 60 de ani de la atentatul eşuat împotriva lui Hitler există din nou încălcarea drepturilor omului, teroare, genocid – în multe ţări ale lumii. Actul de la 20 iulie ne arată că nu trebuie să rămînem indiferenţi atunci cînd oamenii sunt persecutaţi sau ucişi, oriunde şi oricînd s-ar întîmpla acest lucru.

  • Data 20.07.2004
  • Autoare/Autor Cornelia Rabitz/ Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eS
  • Data 20.07.2004
  • Autoare/Autor Cornelia Rabitz/ Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eS