1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Combaterea europeană a terorismului

Până deunăzi, combaterea terorismului la nivelul UE, era mai degrabă o chestiune teoretică; după atentatele de la Madrid, tema a fost subit catapultată în fruntea ordinei de zi a calendarului politic. Deficitele în domeniul schimbului de informaţii sau al cooperării poliţieneşti comunitare, nu mai pot fi camuflate şi reclamă trecerea rapidă la acţiune. Să reuşească oare oamenii politici acest pas sau vor rămâne doar la minutele de reculegere?

"Există instrumente europene, dar sunt folosite deficitar; ratificarea înţelegerii este lentă, mijloacele sunt utilizate prea puţin, respectiv abia înţelese de forţele de ordine şi de justiţia statelor membre". Această nimicitoare estimare a politicii anti-teroriste a UE este un citat dintr-un raport confidenţial prezentat de secretariatul Consiliului Ministerial cu două zile înaintea atentatelor de la Madrid.

Jurământul şefilor de stat şi de guvern de combatere comună a terorismului, rostit după 11 septembrie 2001, a rămas fără efecte însemnate. Deosebit de deficitar este schimbul de informaţii şi date între diferite servicii secrete europene sau între ele şi forţele naţionale de poliţie.

Europolul dispune de prerogative minime în domeniul antiterorist, iar acordul asupra consolidării sale va intra în vigoare abia peste câţiva ani. Comisia UE intenţionează să studieze combaterea terorismului după 2007. Apelurile la crearea unei autorităţi europene de profil efective, după modelul Departamentului american de Apărare a Patriei se înteţesc. La ultima reuniune a miniştrilor comunitari de justiţie, Austria a propus crearea unui serviciu european seceret, de tipul CIA-ului american, ceea ce nu a stârnit însă entuziasm. Nimeni nu doreşte de fapt să renunţe la suveranitate, în nici un domeniu.

Dacă o autoritate europeană ar fi reuşit să împiedice comiterea de atentate, ca la Madrid, nu se poate şti. În favoarea creării de unităţi europene anti- teroriste pledează experienţa unor state în anii '70 şi '80 cu grupări teroriste naţionale. Pentru a neutraliza organizaţii ca IRA (Armata Republicană Iralndeză), ETA, RAF (Fracţiunea "Armata Roşie") sau Brigăzile Roşii, Marea Britanie, Spania, Germania şi Italia au înfiinţat unităţi speciale, fiindcă cele regionale de poliţie erau suprasolicitate. Nu ar trebuie oare să se transfere acest model de centralizare asupra UE, cu atât mai mult cu cât organele de investigare criminală se văd silite să se oprească la frontierele naţionale?

Până în luna iunie ar trebui să fie adoptat cel puţin un mandat european de arestare, pentru ca suspecţii să poată fi interpelaţi oriunde. De mult scandete sunt şi paşapoartele nefalsificabile, ca şi înregistrarea de date biometrice la eliberarea vizei de călătorie. Un adevărat vid de securitate se constată la traficul rutier şi feroviar. Autostrăzile şi căile ferate sunt de mare interes pentru terorişti fiind folosite de aceştia pentru transportul armelor sau al atentatorilor.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, cetăţenii europeni aşteaptă în proporţie de 80% de la oamenii politici succese concrete în combaterea terorismului. UE a avut nevoie de multă vreme pentru a cădea de acord cu SUA mai întâi asupra definiţiei terorismului. La proximul summit comunitar, participanţii se vor ocupa prioritar de măsuri anti-teroriste. Trist că abia după Madrid. Fiindcă Djerba, Casablanca, Bali, Mombasa şi Istanbul alcătuiesc o listă lungă de avertismente. Acum terorismul a lovit în inima Europei, acum este ultima şansă de acţiune în comun. Minutele de reculegere, oricât ar fi de nobile, sunt insuficiente.

  • Data 16.03.2004
  • Autoare/Autor Bernd Riegert, adaptat de Nicolae Baicu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1in
  • Data 16.03.2004
  • Autoare/Autor Bernd Riegert, adaptat de Nicolae Baicu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1in