1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Combaterea antisemitismului – o sarcină sisifică?

Antisemitismul continuă să ia amploare în Europa. De ce? Şi cum poate fi contracarat flagelul urii iraţionale împotriva evreilor? In Germania tema e, fireşte, tratată cu deosebită sensibilitate, după ce regimul hitlerist, împreună cu aliaţii săi au omorât în Holocaust 6 milioane de evrei. In societatea germană domneşte consensul în privinţa inadmisibilităţii repetării celor petrecute. Tototdată germanii sunt în covârşitoarea lor majoritate de acord că nu trebuie tolerate nici un fel de declaraţii antisemite. Şi totuşi deraierile antievreieşti şi actele de agresiune faţă de evrei continuă. La Berlin fundaţia germană Heinrich Boell şi Comitetul Evreiesc American au prezentat recomandări menite să com

Proaspăt ales la cârma Comisiei Europene, liderul portugheze Barroso va avea de câştigat un pariu suplimentar faţă de cele ale predecesorilor săi la şefia executivului european. In speţă, necesitatea de a zăgăzui nou-vechiul antisemitism risc

Proaspăt ales la cârma Comisiei Europene, liderul portugheze Barroso va avea de câştigat un pariu suplimentar faţă de cele ale predecesorilor săi la şefia executivului european. In speţă, necesitatea de a zăgăzui nou-vechiul antisemitism risc

bată ostilitatea antievreiască în Germania şi Europa.

Recrudescenţa flagelului antisemit în Europa, care alarmează (ori ar trebui să alarmeze toate guvernele continentale) se leagă în mare măsură de escaladarea conflictului din Orientul Apropiat şi Mijlociu şi de imigrarea în ţările occidentale a unui mare număr de arabi şi musulmani. Aceasta este concluzia celor mai recente studii pe această temă.

Nu întîmplător, aprobarea de către Uniunea Europeană – spre deosebire de SUA şi Australia – a rezoluţiei Adunării Generale Onu - cerînd Israelului să-şi demonteze bariera de securitate – a iscat indignarea organizaţiilor evreieşti. Potrivit lor, această rezoluţie net antiisraeliană, revendicată şi impusă de majoritatea arabo-islamică din Adunarea Generală ONU, nu face decât să să submineze integritatea organizaţiei mondiale, să recompenseze terorismul palestinian şi să refuze statului evreu dreptul firesc şi legitim de a se apăra de agresiunea teroristă. O puternică revoltă a iscat în special votul unanim, deci şi german al Uniunii Europene în favoarea acestei rezoluţii, care, conform Ligii Contra Defăimării – una din principalele organizaţii de luptă împotriva antisemitismului – torpilează dorinţa comunităţii europene de a juca un rol semnificativ în medierea conflictului israeliano-arab.

Or, tocmai acest litigiu s-a repercutat într-un mod foarte pernicios asupra imigranţilor mohamedani din Europa, mulţi musulmani nou veniţi aflându-se la sursa unei noi-vechi vrăjmăşii faţă de evrei pe care o maschează uneori îndărătul unor critici adesea nejustificate la adresa Israelului. Evidenţiind acest fapt, recenta conferinţă OSCE de la Berlin a subliniat necesitatea elaborării de metode eficiente de combatere a antisemitismului, inclusiv a celui prost escamotat sub pulpana antisionismului, care nu e decât tot o formă a urii faţă de evrei.

Că nu e deloc lesne să găseşti antidotul acestei molime a reieşit clar din recomandările avansate de Fundaţia germană Heinrich Boell şi de Comitetul Evreiesc American. Fiindcă ”nu există reţete minune. Dar dispunem în schimb de posibilitatea de a propune respectarea câtorva principii de bază: în Germania şi în Europa trebuie în continuare să fie imposibil să se facă vreo carieră prin recursul la declaraţii antisemite; ieşirile de ordin antievreiesc indiferent dacă sunt ale unor politicieni sau intelectuali trebuie respinse cu toată fermitatea, şi nu trebuie îngăduită existenţa unei zone gri, crepusculare de toleranţă faţă de antisemitism”, a reliefat la Berlin Ralf Fuecks, de la fundaţia Boell, o organizaţie apropiată de partidul ecologist aflat în alianţa guvernamentală germană.

In al doilea rând, extrem de important este, conform aceloraşi recomandări, apelul lansat organizaţiilor de stânga, militând împotriva globalizării, care admit în sânul lor tendinţe antisemite şi constituie ca atare de asemenea o sursă majoră a antiiudaismului contemporan. Reprezentanţii organizaţiei American Jewish Committee au subliniat în context necesitatea delimitării acestor grupări de stânga (aşa-zis progresiste) de partidele, persoanele şi iniţiativele care se folosesc de metode antisemite, bunăoară prin răspândirea unor teorii conspiraţioniste. Deidre Berger, de la Comitetul Evreiesc american şi-a manifestat îngrijorarea iscată de ”popularitatea, de care se bucură aceste teorii menite adesea să-i culpabilizeze pe evrei pentru diverse evenimente sau evoluţii internaţionale”. Dând dovadă de o fantezie abundentă şi supraînfierbântată ”unii oameni susţin de pildă că un mic grup de evrei ar fi răspunzători pentru politica guvernului american”, a amintit Berger în context.

Intru combatera antisemitismului musulman, fundaţia germană Boell şi Comitetul Evreiesc American recomandă intensificarea discuţiilor cu imigranţii islamici şi a adoptarea de măsuri de integrare a tinerilor nou-veniţi. Tototdată e necesară "zăgăzuirea tendinţelor antisemite din anumite ţări musulmane şi a propagandei difuzate de-aici prin intermediul internetului şi a canalelor de televiziune transmise inclusiv în Europa prin satelit". In fine, se impune "contracararea tentativelor de delegitimare a naţiunii israeliene", a statului evreu, care totuşi este o ţară de drept şi democratică.

La Berlin s-a precizat că în Republica Federală şi Europa mai e mult de făcut şi că lupta împotriva antisemitismului nu se poate epuiza în educaţia şcolară şi învăţămîntul consacrat Holocaustului, aşa cum s-a crezut multă vreme în Germania. Studierea Holocaustului inclusiv în şcoli n-a fost totuşi defel inutilă, ci, dimpotrivă, benefică, e de părere reprezentantul fundaţiei Boell, care a admis că, în majoritatea ei, societatea germană continuă să fie sensbilă la pericolul antisemitismului. In opinia sa nu se poate ignora consensul împărtăşit în continuare de majoritatea germanilor, care resping ura faţă de evrei şi nu acceptă relegitimarea ei. Dar, a avertizat Fuecks, "Europa e depozitara unor vechi tradiţii politice şi culturale antievreieşti şi e imperativ să se îngrădească asemenea tendinţe, pentru ca evreii din Europa şi Germania să nu se simtă din nou în primejdie".

  • Data 22.07.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu/Peter Philipp
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eK
  • Data 22.07.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu/Peter Philipp
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eK