Colaborarea cu Securitatea - o slăbiciune, devenită coşmar

Atenţia asupra subiectului a fost atrasă în Germania de laureata Nobelului pentru literatură pe 2009, Herta Müller. După ce recent a fost dezbătut, timp de mai multe zile în presă cazul Söllner (poetul şi traducătorul german Werner Söllner, originar şi el din România, stabilit din anii ´80 în Germania, a furnizat Securităţii, timp de câţiva ani, informaţii despre colegii săi scriitori din Banat ), iată că la începutul acestei săptămâni a fost dezvăluită identitatea unui alt colaborator al Securităţii, şi el scriitor german originar din România, care se pare că a trimis, chiar şi după stabilirea în Republica Federală, note critice poliţiei politice despre Herta Müller şi despre alţi autori de limbă germană din Banat.

Neue Zürcher Zeitung

se referă, în articolul semnat de Markus Bauer, şi la alte biografii, umbrite de această colaborare, sub o formă sau alta, cu regimul comunist de la vremea respectivă, la cei pentru care slăbiciunea de a nu fi rezistat presiunilor Securităţii s-a transformat în coşmar. E vorba, de pildă, de germanistul Andrei Corbea-Hoisie şi de scriitorul transilvănean Eginald Schlattner. "Sistemul infam al spionării a lăsat în urma sa, din punct de vedere moral, pâmânt pustiit în câmp literar" notează acelaşi ziar elveţian.

Cazul Jeleva este comentat pe larg astăzi în presă. Frankfurter Rundschau se referă la consecinţele acestui caz pentru preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. E limpede că Rumiana Jeleva nu va fi aceptată ca nou comisar din partea Bulgariei, acuzată fiind că a făcut declaraţii false cu privire la situaţia ei financiară. Cotidianul renan atrage atenţia că din cauza Rumianei Jeleva, Parlamentul ar putea respinge întreaga echipă de comisari formată de Barroso. Noua Comisie Europeană ar fi urmat să-şi înceapă activitatea la 1 februarie, ceea ce, în atari condiţii, pare foarte puţin probabil.

Şi de la Viena Die Presse îşi opreşte atenţia supra subiectului şi conchide că "politic, soartea Rumianei Jeleva pare pecetluită" şi că dacă cineva va fi respins din actuala echipă de comisari europeani, atunci cu cea mai mare probabilitate ea va fi aceea.

Situaţia dramatică din Haiti după devastatorul cutremur de marţi continuă să fie analizată şi comentată pe primele pagini ale ziarelor. Analizate sunt înainte de toate modalităţile în care soarta disperată a supravieţuitorilor seismului ar putea fi ameliorată. Neue Zürcher Zeitung avertizează că numărul victimelor s-ar putea ridica până la 100.000 de persoane şi că deşi a fost demarat ajutorul internaţional, situaţia din Haiti e pe mai departe haotică.

Frankfurter Allgemeine Zeitung

consacră temei mai multe articole, referitoare nu doar la operaţiunile de ajutorare venite din diferite colţuri ale lumii pentru sinistraţi, ci şi la tragedia care a însemnat acest cutremur şi pentru Naţiunile Unite, devreme ce până la 150 de angajaţi ai ONU din Port-au-Prince sunt încă daţi dispăruţi.Ziarul se referă şi la evoluţiile din ultimele decenii din Haiti, care au făcut ca ţară să ajungă cea mai săracă din regiune.

La Repubblica

din Roma îi numeşte pe sărmanii haitieni "copiii uitaţi de Dumnezeu", iar la Paris Liberation atrage atenţia că ţara are nevoie de ajutor pe termen lung, nu doar acum, pentru sinistraţi. Alt cotidian francez, Le Monde, vorbeşte chiar de obligativitatea de a ajuta această ţară. Acum atenţia tuturor este îndreptată spre Haiti, dar după o vreme, aşa cum se întâmplă de obicei, ţara va fi dată uitării. Şi aceasta nu trebuie să se întâmple, consideră ziarul citat.

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder