Coaliţie antisemită

Invenţiile secretarului general al PRM, Gheorghe Funar, au ajuns să interseze un ziar german.

Elucubraţiile antievreieşti ale extremistului clujean, ce includ acuza demenţială privind o presupusă "asasinare a lui Eminescu", de către un medic evreu sunt condamnate ferm de ziarul berlinez TAZ.

Cotidianul german plasează vituperaţiile antisemite ale fostului primar clujean şi ale publicaţiilor de extremă dreapta, Tricolorul şi Napoca News, în contextul economic şi politic al crizei româneşti şi al valului de proteste iscat de măsurile de austeritate.

Ce vor extremiştii de dreapta e clar. Valul de proteste alimentează speranţa PRM, care, din 2008 nu mai e reprezentat în Parlament, de a reuşi să mobilizeze electoratul la următoarele alegeri, „prin recursul la vechile şmecherii naţionaliste”, relevă ziarul german.

Boala antisemitismului, respectiv încercarea de a profita politic de pe urma acestui fenomen, nu-i atinge însă doar pe extremiştii de dreapta români. Aceeaşi maladie se manifestă şi în segmente largi ale stângii vesteuropene. Un individ care s-a distins recent prin militantism anti-israelian e un consilier socialist, de religie musulmană, al primăriei din Viena.

Cotidianul austriac Die Presse abordează în ediţia sa de azi îngrijorarea şi protestele comunităţii evreieşti din Austria, împotriva instigărilor antisemite, tot mai des comise de turci. La mijloc e, între altele, frecvenţa fără precedent a atacurilor la adresa unor evrei.

În chestiune e şi modul ieşit din comun în care, prevalându-se de incidentul opririi de către israelieni a unui convoi pro-palestinian încercând să spargă blocada impusă fâşiei Gaza, consilierul cu pricina a inaugurat la Viena o nouă tradiţie. Astfel, pentru prima dată în istoria sa, consiliul municipal vienez hotărâse, la doar câteva ore după incidentul din Marea Mediterană, să difuzeze o condamnare a Israelului, solicitată de acelaşi activist musulman din partidul socialist.

Or, consiliul municipal austriac nu ia mai niciodată atitudine faţă de evenimente de politică externă, n-a condamnat nici masacrul de la Srebrenica, nici genocidul din Darfur sau vreun atentat terorist anti-israelian.

Tot la iniţiativa aceluiaşi activist s-a organizat şi o demonstraţie anti-israeliană în Austria, în timpul căreia statul evreu a fost echivalat cu cel nazist. La altă manifestaţie anti-evreiască s-a arborat şi o lozincă pe care scria: „Hitler, trezeşte-te”. Mai aflăm din relatarea alarmatei comunităţi evreieşti austriece, reproduse în paginile cotidianului vienez, că "la ambele demonstraţii au participat şi extremişti de dreapta turci".

Pe de altă parte, ziarul TAZ îşi informa în aceeaşi zi cititorii în legătură cu un nou raport cu privire la politica germană de combatare a discriminărilor rasiste. Întocmit de raportorul special al Naţiunilor Unite, documentul acuză „ignorarea”, în Germania, „a multor forme de rasism”, care nu ţin de ideologia fascistă sau neonazistă.

Unde poate ajunge chiar şi Europa când alunecă în capcana funestă a extremismului a demonstrat în modul cel mai tragic catastrofa iugoslavă. Săptămânalul Der Spiegel semnalează că familia fostului şef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, încearcă să-l declare mort pe inculpatul fugitiv al TPI pentru crime de război comise în fosta Iugoslavie.

Intoleranţa şi disensiunile interetnice sunt la ordinea zilei şi în vest. Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează pe larg "noua eră" care, potrivit ziarului, "a început în Belgia", din pricina conflictului interminabil dintre valonii francofoni şi flamanzi.

Spaţii ample se mai alocă în presă reducerii bonităţii greceşti, de către agenţia de rating Moody's, situaţiei financiare a Spaniei, precum şi controversatei decizii a Franţei privind creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani.

Frankfurter Allgemeine Zeitung îi aduce rare laude ministrului german al economiei, pentru fermitatea cu care omul politic liberal Brüderle a rezistat tuturor presiunilor de a acorda subvenţii concernului american General Motors în vederea susţinerii fabricilor Opel din Germania.

Recenta decizie a concernului american de a renunţa la orice ajutoare de stat pentru Opel îl justifică post-festum pe ministrul german, elogiat mai nou în tonuri ditirambice, după ce fusese grav certat, în ultima vreme, chiar şi de membri propriei sale coaliţii guvernamentale de centru-dreapta.

Note foarte rele recoltează în schimb cuvântarea ţinută de Obama cu privire la catastrofa ecologică din Golful Mexic. Neue Onsabrücker Zeitung îşi manifestă plenar dezamăgirea iscată de un Obama prea puţin credibil atât în timpul crizei provocate de deversările de ţiţei în mare, cât şi ca lider care anunţă despărţirea Americii de energiile fosile.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident