1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Coşmarul terorist

Cine sunt teroriştii islamişti din Germania şi ce vor ei?

default

Simbolul "Centrului multicultural" din Neu-Ulm, considerat cartier general al islamismului german şi supus mai multor percheziţii poliţieneşti în ultimii ani

„Voiau o baie de sînge”, titrează astăzi cotidianul berlinez Die Welt, scriind despre „fabrica de bombe islamistă” şi arestarea a trei prezumtivi terorişti, între care care doi germani convertiţi la mahomedanism.

Germanii s-au crezut multă vreme la adăpost de terorism, din pricina politicii nu tocmai amicale faţă de America a fostului guvern de stînga condus de Gerhard Schroeder şi a neparticipării la campania irakiană, subliniază unii editorialişti. In plus, potrivit Gazetei Wyborcza din Polonia, serviciile de informaţii germane întreţin relaţii excelente cu serviciile secrete din lumea arabă şi musulmană. Oricum ar fi, megaatentatele teroriste care urmau să fie săvîrşite în Germania demonstrează că această ţară se confruntă cu o reală şi serioasă ameninţare, sunt de părere azi deopotrivă analiştii germani şi străini. La fel judecă situaţia de pildă La Repubblica din Roma care, sub titlul „Coşmarul terorist” evidenţiază că, „participînd la misiunea de pace din Afganistan, Germania a intrat în colimatorul” profesioniştilor terorii.

Mai toţi comentatorii se felicită, salutînd succesul poliţiei germane care a dejucat potenţiale deflagraţii pustiitoare, date fiind cantităţile enorme de substanţe explozive stocate de făptaşi.

Spaţii extrem de largi se alocă cererilor tot mai insistente şi în continuare controversate în Germania, ale ministrului federal de interne, de a se înăspri legislaţia antiteroristă în vigoare şi de a se permite poliţiei intercepetarea comunicaţiilor online şi supravegherea navigaţiei pe internet a suspecţilor. Unele ziare de stînga precum Sueddeutsche Zeitung se opun acestor cereri, şi avertizează faţă de orice „reacţii exagerate” sau chiar isterice.

Dar nu puţini analişti reliefează că depistarea grupului terorist înainte de a-şi fi comis masacrele nu înseamnă că serviciile de securitate n-ar avea nevoie de noi instrumente de combatere a imensului pericol. Schweriner Volkszeitung şi Stuttgarter Zeitung argumentează în acest sens, reliefînd cît de justificate au fost avertismentele lansate în ultima vreme de ministrul german de interne. Intr-un mod similar evaluează situaţia şi Mindener Tageblatt, care solicită să li se pună autorităţilor la dispoziţie toate mijloacele necesare reducerii ameninţării islamiste.

Luxemburger Wort admite că libertatea, ameninţată de măsurile antiteoriste, e, ce-i drept, nepreţuită, dar observă că „nu mai puţin se cere protejată şi viaţa oamenilor”.

Intens comentat e şi profilul făptaşilor arestaţi. Die Welt din Berlin scoate în evidenţă, în acest context, diferenţele şi similitudinile dintre atentatele comise la Madrid şi Londra, şi cele eşuate din Germania. La lucru s-au aflat pentru prima dată germani. In schimb, în toate cazurile s-a constatat asocierarea făptaşilor cu islamiştii pakistanezi şi aciuierea lor la o moschee vehiculînd opinii extremiste. Pe de altă parte, scrie ziarul, Germania continuă să fie un soi de refugiu pentru islamişti, în care extremiştii pot trăi bine. Ziarul cere desfiinţarea acestui refugiu şi amplificarea presiunilor menite să ducă la integrarea rapidă a imigranţilor şi deci la reducerea numărului de simpatizanţi occidentali ai teroriştilor.

Că doi dintre suspecţi sunt germani convertiţi la religia islamică relevă, potrivit ziarului de stînga Frankfurter Rundschau, că pericolul nu emană doar din partea imigranţilor, ci şi din partea „unei societăţi majoritare pe cale să se erodeze, avînd în sînul ei oameni deraiaţi spiritual şi dedaţi urii autodestructive împotriva lumii occidentale”, din care provin.

Tages-Anzeiger din Geneva relevă că suspecţii au întreţinut contacte directe cu liderii al Quaidei şi constată că Germania se confruntă, din pricina prozeliţilor ei, cu „o nouă calitate a primejdiei teroriste”.

Întrebîndu-se cei determină oare pe unii tineri germani să se ralieze „jihadismului şi să adere la o obscură grupare terorist-islamică din Uzbekistan”, ziarul taz notează: „Evident că terorismul islamist are de-a face cu religia. Dar cazul celor doi prozeliţi germani relevă că terorismul nu e totuna cu lipsa de integrare a musulmanilor în societăţile deschise”. Potrivit ziarului berlinez, mobilul aderării la terorism al celor doi convertiţi nu e cu totul diferit de motivaţia anticapitalistă, antimperialistă şi antiamericană a extremiştilor de stînga care au terorizat Germania acum 40 de ani”.