Coşmarul Europei

Cotidianul münchenez apreciază că "relaţiile deja masiv împovărate dintre Rusia şi occident s-au înrăutăţit considerabil după discursul rostit de Putin" cu prilejul semnării documentului care prevede primirea peninsulei Crimeea în Federaţia Rusă. Concret, preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat că săptămâna viitoare va avea loc o reuniune a grupului G7 fără Rusia, cancelara Angela Merkel a reiterat că anexarea Crimeei reprezintă "o încălcare a dreptului internaţional", în timp ce Marea Britanie a sistat exportul de arme destinat Rusiei şi cooperarea militară cu această ţară. Şi Parisul are de gând să stopeze vânzarea a două nave de război de tip Mistral către Rusia, potrivit şefului diplomaţiei franceze Laurent Fabius.

Acelaşi cotidian bavarez publică un comentariu cu titlul "Coşmarul Europei". Atunci când s-a prăbuşit Uniunea Sovietică, a spus Putin la ceremonia de marţi, oamenii s-au dus la culcare într-o ţară, dar s-au trezit în cu totul alta. În aceşti termeni a descris preşedintele Rusiei coşmarul său cel mai teribil. Un coşmar care nu-i dă pace de peste două decenii. Şi de peste 20 de ani nu face altceva decât să se lupte cu stafiile acestui vis îngrozitor. Prin anexarea ielgală a Crimeei, opinează ziarul citat, Putin crede că a reuşit să lichideze chiar două stafii dintr-o dată: a pus capăt fărâmiţării Rusiei, reuşind chiar s-o extindă, şi i-a redat demnitatea. Cu alte cuvinte, "Rusia şi-a recăpătat din nou respectul întregii lumi".

"Pentru orice încălcare a dreptului internaţional, Putin găseşte câte un exemplu în istorie, fie şi unul fals. Intervenţia sa din Crimeea o justifică făcând trimitere la intervenţia NATO în Kososo". Doar că înainte ca alianţa occidentală să intervină în Kosovo, mii de oameni fuseseră ucişi, atrage atenţia Süddeutsche Zeitung şi adaugă: "morţii nu reprezintă un argument juridic. Aceasta este diferenţa dintre putere şi morală. Putin acţionează cum acţionează, pentru că poate".

Cotidianul din München mai aminteşte că "Putin s-a simţit înghesuit într-un colţ de NATO", numai că "nu occidentul a vrut neapărat să i se alăture foştii membri ai Pactului de la Varşovia, ci, dimpotrivă, ţări precum Polonia, Letonia, Lituania sau Ungaria au bătut puternic la poarta NATO pentru a fi primite, dorind protecţie sub acoperişul alianţei".

În decursul a doar trei sătpămâni, conchide Süddeutsche Zeitzung, Europa a devenit martora fărâmiţării securităţii sale stabile şi se întreabă "care ar trebui să fie reacţia la adresa lui Putin". O întrebare la care nimeni nu are un răspuns foarte clar. "Popoarele Europei centrale se văd iar confruntate cu stafiile înspăimântătoare ale trecutului - coşmarul revine".

Die Welt notează, tot referitor la ceremonia de marţi, la care "Ţarul Putin şi-a primit supuşii la curte", că, dacă există şi ceva pozitiv în discursul rostit cu acest prilej de preşedintele Rusiei, aceasta ar fi că nu mai are de gând să anexeze şi alte părţi ale Ucrainei. Cel puţin aşa reiese dintr-o afirmaţie vagă făcută de Putin. Dar mai e liderul de la Kremlin "credibil după anexarea Crimeei, justificată printr-un referendum înscenat însăşi de Moscova?", întreabă, retoric, cotidianul berlinez. Care vede un pericol cosiderabil în izolarea în continuare a Rusiei la nivel internaţional, drept consecinţă a extinderii sancţiunilor occidentale la adresa Moscovei. "Două tabere, faţă în faţă, care nu mai vorbesc acelaşi limbaj politc. Consecinţele vor fi dureroase pentru ambele părţi - atât economic, cât şi politic. Poate că vor trebui cu toţii să plătească acest preţ pentru a reuşi apoi să treacă la o nouă politică, adecvată secolului al XXI-lea".