Clauzele de salvgardare – activabile şi după aderare?

In şedinţa de luni cu uşile închise a Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului European desfăşurată la Strassbourg, comisarul Olli Rehn a a recomandat totuşi aderarea României şi Bulgariei în 2007. Pierre Moscovici a făcut la rîndul lui cîteva declaraţii. Agenţia France Presse relatează că liderul socialist din Parlamentul European a considerat „enorme” costurile politice ale unei amînări a datei aderării – cazul riscînd să devină şi primul de acest fel din istoria Uniunii Europene.La aceasta s-ar adăuga propriile probleme ale Uniunii , deja existente, care afectează şi dispoziţia europarlamentarilor, aşa cum s-a întîmplat şi luni cînd Olli Rehn a prezentat raportul asupra stadiului României şi Bulgariei, în drumul lor spre Uniunea Europeană.

Problemele actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană sunt deja de notorietate publică: Proiectul Constituţiei se află în impas iar chestiunile finanicare sunt departe de a fi clarificate.În aceste condiţii, la Strassbourg nu putea domni euforia printre europarlamentari deşi semnalele pozitive date aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană nu au trecut nebăgate în seamă. Tabloul creat de reacţiile unor europarlamentari după încheierea şedinţei cu uşile închise a Comisiei Pentru Politică Externă , în faţa căreia Olli Rehn şi-a formulat „diagnosticul” pus stadiului actual al integrării celor două state sud-est europene , este suficient de nuanţat. In general , ambele state îndeplinesc exigenţele minime în materie de democraţie şi economie de piaţă – aceasta deja de mai mulţi ani încoace. Motive de îngrijorare continuă să ofere situaţia minorităţilor etnice – a romilor în ocurenţă, traficul de carne vie, criminalitatea organizată ,relaţiile de clan în economie. Potrivit lui Klaus Hänsch , europarlamentar social - democrat , principalele carenţe pe care cele două ţări le manifestă ar fi :„Reforme incomplete în special în sectorul justiţiei, mai exact a independenţei acesteia, precum şi în combaterea corupţiei”.

Nici în Bulgaria dar nici în România cetăţenii nu au deplina siguranţă că judecătorii sunt cu adevărat imparţiali şi independenţi , că personalităţile politice sus- puse nu sunt mai presus de legi şi de justiţie. Aceasta cu toate că, a ţinut să precizeze Klaus Hänsch, potrivit recentelor esimări ale Comisiei Uniunii Europene„...în România situaţia poate fi estimată, în linii mari , drept mai bună decît în Bulgaria - aşa cum apreciază în mod vădit comisia...”

In cadrul şedinţei cu uşile închise a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului de la Strassbourg, dezbaterile au devenit, pe măsură ce durata lor se prelungea, tot mai critice - a constatat deputatul creştin- social Bernd Posselt :„ Se constată aşadar că există probleme foarte dificile , nesoluţionate încă, dar pe care nu ne încumetăm să le abordăm aşa cum trebuie”...

Acordurile de aderare a României şi Bulgariei, ratificate deja anul trecut de Parlamentul European, stipulează probabilitatea amînării cu un an a datei primirii celor două ţări – o amînare care ar avea însă şi consecinţe negative: în loc să încurajeze eforturile Bucureştiului şi ale Sofiei, ea ar putea declanşa în ambele state o criză politică internă şi o aversiune faţă de reformele scadente.Reprezentantul preşedinţiei austriece a Comisiei Uniunii Europene, Hans Winkler a declarat în această ordine de idei :„ Cred că ar fi o gravă eroare dacă am amîna aderarea doar fiindcă suntem obosiţi de atîta extindere...”

Olli Rehn, Comisarul European pentur Extindere, îşi va face publică abia la jumătatera lunii mai poziţia clară faţă de o amînare sau nu a datei primirii celor două ţări:„Preconizăm ca şi după primire să menţinem mecanismele de monitorizare şi vom face probabil uz de clauzele de salvgardare în cazul în care una din cele două ţări nu este suficient de avansată în respectarea normelor de securitate şi sănătate, în sectoare cum ar fi cel alimentar sau zootehnic.”

Aceste clauze de salvgardare din tratatele de aderare fac posibilă scoaterea parţială a Bulgariei sau României din cadrul politicii comune europene – de pildă în sectorul agrar, în cel al pieţii interne ori al cooperării în justiţie şi politică internă. Europarlamentarul social-democrat Klaus Hänsch estimează că ar rezulta o apartenenţă temporar limitată, doar în anumite sectoare, a celor două ţări la Uniunea Europeană : „Presupun că comisia va ajunge să facă uz din plin de clauzele de salvgardare prevăzute în tratat”.