1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Clauza Balcanică

Recent, cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG a publicat o analiză lucidă a încîlcitelor şi emoţionalizatelor argumente pro sau contra primirii României şi Bulgariei la termenul stabilit în Uniunea Europeană.

Europa de răsărit şi Balcanii

Europa de răsărit şi Balcanii

Ipoteza demonstraţiei pe care Karl - Peter Schwarz o duce riguros pînă la capăt în pofida complicatei materii este că aşa numita „clauză de salvgardare” îşi exercită efectul scontat doar atîta timp cît nu este aplicată.Aparentul paradox este explicitat punct cu punct , pornind de la întrebarea, formulată tale quale : cum poate fi evaluată maturitatea de aderare a unei ţări care doreşte să facă parte din Uniunea Europeană?

Răspunsul îl furnizează tocmai lunga listă de criterii pe care statul aspirant trebuie să le îndeplinească.După ce trece în revistă etapele apropierii progresive a României şi Bulgariei de Uniunea Europeană – inclusiv începerea negocierilor în 2000 şi, în mai curent, aşteptatul raport de ţară, Karl - Peter Schwarz consideră că sub aspect tehnic şi juridic, lucrurile ar fi cît se poate de limpezi, fiind suficientă pentru evaluarea gradului de maturitate a candidatului la aderare, verificarea minuţioasă, fără nici o omisiune , a fiecărui punct din lista de criterii.

Teoretic, Uniunea Europeană şi-a asumat obligaţia pe care a „sacralizat-o” de altfel, de a-şi trata „imparţial” candidaţii.In consecinţă, România şi Bulgaria ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca şi cele zece ţări care au intrat în 2004 în Uniunea Europeană ; apoi, nu există un argument concret pentru care cele două aspirante din sud - estul Europei ar avea de trecut probe mai dificile decît Polonia sau Slovacia.Ceea ce nu exclude eventualitatea ca o ţară să fie într-un anumit moment al expertizei mai avansată pe calea spre Europa decît partenera ei de aderare.Consecinţa logică a unei astfel de situaţii ar fi ca o ţară să fie primită în 2007 iar cealaltă, atunci cînd va îndeplini condiţiile.Concret, dacă Bulgaria era cu nu multă vreme în urmă mai avansată pe calea aderării, România i-a luat-o acum înainte , după ce „a renunţat să mai trişeze,” cum s-a întîmplat în timpul guvernării Năstase, dominată de post - comunişti şi de clica securistă .

Gradul de maturitate europeană a celor două ţări candidate România şi Bulgaria a fost pus frecvent la îndoială în ultimele zile.Dar aceasta nu trebuie să însemne automat că îndoielile vizează şi stadiul pregătirilor, verificabil în mod obiectiv. Unele obiecţii care s-au făcut auzite din cercurile Parlamentului European dar şi din Germania au gravitat constant în jurul capitolului securitate internă şi corupţie.Dar, fără intenţia de a crea un alibi, ziaristul german reaminteşte că deşi împămîntenită în Balcani, regiune căreia îi aparţine şi Grecia, membră în Uniunea Europeană , corupţia nu este un produs exclusiv al acestei peninsule .

Iar iluzia că procesul de aderare ar putea eradica în întregime tocmai corupţia este „copilărească” . Autorul analizei estimează că o altă revendicare este mult mai importantă : cea a impunerii statului de drept , sau cu alte cuvinte, a umăririi penale a celor vinovaţi, indiferent de prestigiul social sau politic al persoanei în cauză.Că acest obiectiv poate fi atins, a demonstrat-o într-un singur an Monica Macovei, ministra română a justiţiei.

Dezbaterile din ultima vreme favorizează impresia că obiecţiile aduse gradului de „maturitate europeană” al celor două candidate ar constitui un paravan în spatele căruia sunt urmărite alte obiective. De pildă este invocat în stil populist argumentul unei aşa numite „sleiri a capacităţii de extindere” . Surprinde faptul că tocmai în Parlamentul European se fac auzite cererile de „activare” a caluzei de salvgardare. Autorul se întreabă de ce tocmai acolo? Să fie oare cu putinţă ca europarlamentarii să sacrifice unul din cele mai mari proiecte de stabilizare a Balcanilor pentru a salva proiectul constituţiei europene? Dar – şi aici intervine caracterul aproape matematic al demonstraţiei pe care Karl-Peter Schwarz o face – invocarea clauzei pentru a accelera reformele are efect doar atîta vreme cît clauza ... nu este aplicată. Dacă ea totuşi este activată aderarea va avea loc in 2008 - o altă amînare nemaifiind posibilă. Or, deja simpla amînare ar frîna ritmul reformelor, ar produce instabilitate politică internă, ar declanşa alegeri anticipate,s-ar solda cu o reducere a investiţiilor, ar încuraja migraţia şi ar prejudicia şi interesele ţărilor din vestul Balcanilor întîrziind securizarea zonei dintre Grecia şi Slovenia. Pe scurt, trenul extinderii europene se află în plină viteză şi stoparea lui s-ar solda cu pagube grave. Cu această recomandare/ avertisment îşi încheie Karl - Peter Schwarz demonstraţia.

  • Data 11.04.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1OX
  • Data 11.04.2006
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1OX