1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Clauza anti-discriminare, eliminată din legislaţia SUA

Decizia Curţii Supreme a Statelor Unite de a elimina clauza anti-discriminare din legea electorală demonstrează fracturile din societatea americană şi permite oricând recursul la abuzuri.

Discriminarea rasială este istorie în Statele Unite. Aşa a decis marţi Curtea Supremă. În fapt, unul dintre marile succese ale mişcărilor civice americane din ultimele decenii a fost pus sub semnul întrebării după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis să elimine secţiunea a IV-a din Legea Dreptului de Vot (pasajul central din "Voting Rights Act") care reglementa monitorizarea procesului electoral în acele comunităţi americane cu istoric rasist. Concret, norma prevedea ca subiecţii monitorizării să înainteze autorităţilor de la Washington orice propruneri de modificare a legilor electorale.

În vârstă de 76 de ani, judecătorul Anthony Kennedy este cel care, în multe cazuri, a decis confruntările dintre conservatori şi liberali. De data aceasta, când scorul final al votului Curţii Supreme a fost 5-4, Kennedy a ales să ţină partea republicanilor, apreciind că legea, în vigoare din 1965, este depăşită: "Planul Marshall a fost şi el o iniţiativă excelentă. Dar timpurile se schimbă". Statele federale vizate de legea ce superviza evitarea rasismului în procesul electoral pot, de acum, să-şi modifice în voie reglementările. Vizate sunt Alabama, Alaska, Arizona, Georgia, Louisiana, Mississippi, Carolina de Sud, Texas şi Virginia. Experţii iau în calcul că prin eliminarea clauzei anti-discriminare se pot naşte abuzuri la înregistrarea alegătorilor, în special în circumscripţiile electorale controlate de republicani, în aşa fel încât minoritarilor, votanţi tradiţionali ai taberei democrate, să li se îngreuneze prezenţa la urne.

Voting Rights Act fusese instituit pentru a elimina discriminarea negrilor, care, după războiul civil din 1865, nu primiseră drept de vot. Din 1965, când s-a instituit reglementarea ce garanta accesul americanilor de origine africană la urne, America s-a modificat substanţial. De fapt, însuşi preşedintele Statelor Unite este astăzi unul dintre cei care, cu patru decenii şi jumătate în urmă, nici măcar nu aveau drepturi cetăţeneşti egale cu majoritatea albă. Mai mult: în 2012, prezenţa la vot a americanilor de culoare a fost superioară prezenţei albilor, mai ales în statele din sud.

Curtea Supremă a recomandat Congresului să revină cu o lege nouă care să garanteze principiile induse de Voting Right Act, cu specificaţia ca noile norme să fie conforme standardelor democratice din anul 2013. Şi şeful Casei Albe, Barack Obama, a cerut Legislativului să întreprindă de urgenţă ceva pentru a acoperi golul lăsat liber prin decizia Curţii Supreme.

Observatorii scenei politice americane se declară îngrijoraţi de fractura cu care se confruntă societatea: că este vorba despre expatrierea străinilor, despre homosexualitate sau despre posesia de arme, americanii găsesc din ce în ce mai rar o cale de mijloc; în fiecare caz se formează două tabere ale căror idei contradictorii iau uneori forme antagonice radicale.