1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Clase speciale pentru copiii români şi bulgari

Copiii românilor şi bulgarilor din Germania au probleme la şcoală, din cauza necunoaşterii limbii germane. Unele şcoli au creat clase speciale pentru copiii de imigranţi. Un efort în plus pentru buget şi profesori.

Nu este greu să observi că în curtea şcolii generale din Gelsenkirchen Ückendorf, cei mai mulţi copii provin din familii de imigranţi. Este cazul a peste 90 la sută dintre elevi.

Şcoala însăşi se află într-o zonă cu o situaţie socială problematică. De câteva săptămâni, la această şcoală merg inclusiv copii români şi bulgari, care, însă, nu ştiu nicio boabă de germană.

Părinţii lor au venit la lucru în Germania, în contextul deschiderii pieţei muncii din Republica Federală şi nu numai, începând de la 1 ianuarie 2014, pentru români şi bulgari. Asta înseamnă că cetăţenii acestor două ţări pot trăi şi munci în orice altă ţară din UE.

Spaima de imigranţii săraci

În vreme ce multe companii germane încearcă să acopere tocmai cu muncitori din estul Europei deficitul de forţă de muncă, cu precădere în domeniul medical, unii politicieni vehiculează scenarii conform cărora, sistemele sociale ar putea claca, luate cu asalt de imigranţi.

Teama de aşa-zişii "imigranţi ai sărăciei", care ar putea solicita (şi primi) ajutoare sociale, fără însă a munci, pare a fi mare. Ministrul Integrării din landul Renania de Nord-Vestfalia, Guntram Schneider, se teme că mulţi dintre imigranţii din România şi Bulgaria, cu o calificare profesională mai puţin consistentă, vor alege să locuiască în zonele defavorizate ale marilor oraşe, ceea ce face integrarea lor în societatea germană extrem de dificilă.

Din acest punct de vedere, cea mai complicată situaţie există în zona Ruhr. La Gelsenkirchen, autorităţile locale estimează că, în şcoli, numărul copiilor est-europeni, care nu vorbesc germană va creşte.

Clase speciale

Noul context social a forţat conducerea şcolii din Ückendorf să înfiinţeze aşa-numitele clase internaţionale speciale. În aceste clase, copiii ar trebui să înveţe limba germană rapid, pentru a putea, apoi, să participe la ore ca toţi ceilalţi copii vorbitori de germană.

În context, şcoala a solicitat autorităţilor de resort din acest land finanţarea a două posturi de profesori.

Thema Intensivklassen für Kinder von südosteuropäischen Immigranten

Achim Elvert

De regulă, în clasele speciale sunt repartizaţi maximum 15 elevi. "La Gelsenkirchen, în clasele speciale învaţă 20 de copii, iar banii alocaţi de minister pentru angajarea de profesori sunt insuficienţi", a declarat directorul-adjunct al instituţiei, Achim Elvert.

Insuficienţa personalului calificat face ca în clasele speciale să predea profesori specializaţi în alte domenii. Nermin Buyrut este unul dintre aceste cadrele didactice. Profesorul a declarat pentru DW că situaţia copiilor este extrem de dificilă. "Nu au prieteni şi trăiesc într-un mediu străin. Îmi doresc să îi ajut, să îi văd integrându-se în societate".

Solicitare suplimentară pentru profesori

"Clasele speciale solicită substanţial corpul profesoral", spune Achim Elvert. "La început, comunicarea între profesori şi elevi este complet blocată. Dascălii nu vorbesc nici limba română, nici bulgara. Nu există o limbă comună".

Vizibil solicitaţi, copiii sunt ajutaţi să facă faţă primelor lecţii predate, în speranţa că vor învăţa cât mai repede limba germană.

Problemele s-ar putea, însă, acutiza, dacă numărul copiilor români şi bulgari va continua să crească. Lor li se vor adăuga şi copiii solicitanţilor de azil din Siria, la rândul lor nevorbitori de limba germană.

O mai bună repartizare

Directorul-adjunct Achim Elvert cataloghează drept monstruos faptul că, în prezent, copiii din România şi Bulgaria ajung în şcolile care au deja un număr enorm de copii cu origini străine.

"Să pui totul pe umerii doar câtorva şcoli, nu poate fi o soluţie viabilă", a mai declarat Achim Elvert.

Colegul său, Fritz Bender, consideră şi el că actuala organizare este contraproductivă. "Când copiii care nu ştiu deloc germană intră în contact cu elevi care au la rândul lor probleme asemănătoare, devine extrem de dificil să îi mai stimulezi educaţional".

Achim Elvert solicită din partea reprezentanţilor politici, ca elevii din Europa de Est să fie repartizaţi într-un mod mai corect. Mai exact, să fie preluaţi şi de şcolile din regiune care au mai puţine probleme sociale, chiar dacă unii copii vor avea un drum mai lung de parcurs până la şcoală.

În schimb, nu doar ei, ci sistemul de învăţământ în ansamblul său, ar avea numai de câştigat, spune reprezentantul şcolii din Gelsenkirchen.