Clasa politică germană în "Zugzwang"

Şomajul masiv continuă să fie de departe cea mai spinoasă problemă confruntând Germania. La peste 5 milioane de oameni lipsiţi de un loc de muncă, chestiunea şomajulului şi în genere a restructurării din temelii a sistemului "de piaţă social", care şi-a atins limitele şi riscă să se prăbuşească în hău continuă să fie o rană deschisă, reclamând energica intervenţie a liderilor ţării. Cu doar câteva săptămâni în urmă, cancelarul se declarase neputincios, afirmând că a făcut tot ce se poate face pentru a umple gaura tot mai mare şi mai neagră căscându-se în rândul celor apţi de muncă, dar incapabili să-şi găsească o slujbă. Această gaură se extinde fireşte tot mai mult şi în visteria statului german, lipsit de veniturile realizate din taxele salariaţilor.

Cât de mare e povara generală provocată de şomaj a reliefat la rândul ei, în Bundestag, şefa opoziţiei de centru dreapta, Angela Merkel, care a cerut lansarea unui plan de acţiune pentru combaterea crizei.

In ce-l priveşte, cancelarul s-a folosit de declaraţia sa guvernamentală spre a aminti de reformele introduse cu doi ani în urmă de guvernul său social-ecologist. Propunând acum reducerea taxelor şi impozitelor percepute întreprinderilor mari şi mijlocii, Schroeder încearcă să iasă din defensiva în care a fost plasat de liderii opoziţiei. Angela Merkel, şi preşedintele Uniunii Creştin Sociale bavareze Edmund Stoiber îi transmiserseră recent lui Schroeder o scrisoare deschisă prin intermediul căreia îi ceruseră realizarea unui efort comun, bipartizan, menit să repună economia germană pe linia de plutire. Dreapta solicitase indirecta impulsionare a investiţiilor între altele prin reducerea substanţială a dărilor percepute patronatului. Presiunile neoliberale exercitate asupra cabinetului de stânga de la Berlin sporiseră ulterior, prin intervenţia tranşantă a preşedintelui Republicii Federale, Horst Koehler, care se pronunţase zilele trecute într-un discurs puternic mediatizat în favoarea introducerii unor schimbări radicale, menite să acorde prioritate absolută creării de noi locuri de muncă. In reacţie la iniţiativa opoziţiei, Schroeder acceptase organizarea unui summit al liderilor guvernamentali şi creştin-democraţi.

In declaraţia sa din parlament, rostită la doar câteva ceasuri înaintea întâlnirii dintre Schroeder şi ministrul de externe ecologist Fischer, pe de o parte, şefa UCD Merkel, şi liderul creştin-social Stoiber pe de alta, Schroeder a refuzat să accepte ideea renunţării la sistemul social german în actuala sa formulă modificată. Confruntat în prima fază a reformelor sale cu virulenta opoziţie a aripii stângi din propriul său partid social-democrat, Schroeder ar fi vrut să amâne orice noi restructurări impopulare până după alegerile legislative de anul viitor.

Dar deteriorarea situaţiei de pe piaţa muncii, precum şi intrarea în acţiune a opoziţiei i-au anulat în bună parte spaţiul de manevră. In consecinţă s-a hotărît să anunţe controversata reformă fiscală, care desigur, riscă să reducă şi mai mult veniturile statului. Pentru a compensa pierderile generate de promisa reducere dela 25 la 19 % a impozitelor percepute marilor societăţi comerciale în speranţa că acestea vor utiliza sporul lor de profit spre a reinvesti banii, Schroeder s-a angajat să înlăture alte facilitiăţi fiscale şi să măreascdă treapta minimă de impozitare. Concomitent, cancelarul promite să promoveze interesele firmelor mijlocii, prin credite ieftine destinate unor investiţii noi. In plus, Schroeder a anunţat lansarea unui program de îmbunătăţiri în domeniul transporturilor, care-i va costa pe contribuabili de 2 miliarde de euro, precum şi cheltuirea altor 250 de de milioane pentru măsuri de impulsionare a reinserţiei pe piaţa muncii a şomerilor vârstnici. In fine cancelarul le-a cerut creştin-democraţilor care controlează Bundesratul, camera superioară a parlamentului federal, să accepte eliminarea unor avantaje fiscale de care se bucură în prezent persoanele ce-şi construiesc sau achiziţionează locuinţe proprietate personală.

In reacţie la discursul cancelarului, şefa opoziţiei a subliniat că demersurile propuse de Schroeder sunt insuficiente. Pe de altă parte, iniţiativa lansată de opoziţie, invitând guvernul german de stânga să coopereze în acest domeniu cheie cu formaţiunile de dreapta a plasat şi Uniunea Creştin-Democrată între ciocan şi nicovală. Fiindcă un eventual eşec al acestei colaborări bipartizane riscă să aibă efecte nu

În ultimul rând electorale dintre cele mai pernicioase asupra conservatorilor care au avansat propunerea de cooperare.