Claritate şi bună vecinătate

Suveranul Pontif şi-a denumit vizita în Turcia „o călătorie a dialogului între creştini şi musulmani”. Concomitent, Biserica Evanghelică sprijină de asemenea acest dialog inter-religios, în Germania, unde trăiesc în prezent trei milioane de musulmani care reprezintă cea mai mare comunitate religioasă după cea creştină. Pe acest fundal, Biserica Evanghelică a publicat un îndrumar al convieţuirii creştinilor cu musulmanii.

Cea mai mare dorinţă a lui Wolfgang Huber este ca Germania să devină un exemplu în lumea întreagă în privinţa convieţuirii paşnice a creştinilor şi musulmanilor. De aceea, episcopul şi preşedintele consiliului Bisericii Evanghelice germane a prezentat o nouă broşură, un îndrumar al dialogului şi al coabitării, o readaptare a primei apariţii editate în 2000, dar care a devenit caducă după atentatele teroriste din 2001.

„Provocările cu care ne confruntăm în ziua de azi”, a declarat episcopul Huber, nu se reduc doar la terorism şi violenţă. Dezbaterile cu privire la voalul femeilor musulmane sau la povestea caricaturilor demonstrează că trebuie să acordăm acestui dialog mai multă importanţă”.

Un îndrumar al dialogului şi coabitării

Noua broşură cu titlul „Claritate şi bună vecinătate” cuprinde pe parcursul celor 124 de pagini recomandări pentru toate situaţiile vieţii cotidiene, din leagăn până pe patul de moarte, în spital, de pildă:

„Contactul cu musulmani aflaţi pe patul de moarte solicită nu doar o adâncă sensibilitate cât cunoştinţe solide despre tradiţiile lor religioase. Deoarece întreaga familie se reuneşte la capul muribundului pentru a-i citi din Coran, se indică alocarea unei încăperi separate”.

Poziţia femeii în Islam

Toleranţa promovată în această broşură nu este însă nelimitată. Trebuie respectate reguli clare pentru o bună coabitare inter-religioasă în Germania, cum ar fi respectarea statului de drept şi renunţarea, în consecinţă, la sharia, legea musulmană. Prin urmare, broşura critică crimele în spiritul onoarei precum şi căsătoriile forţate. Despre relaţia dintre sexe, broşura specifică:

„Poziţia bărbatului în societate implică în tradiţia musulmană şi dreptul de pedepsire a femeii, în caz de inobedienţă. Chiar dacă pedeapsa se aplică „cu măsură”, acest lucru este inacceptabil”.

Această atitudine critică a Bisericii Evanghelice se regăseşte şi în contextul purtării voalului. Episcopul Huber spune că „încăpăţânarea unei profesoare de a purta voal în timpul predării, pune la îndoială adecvarea ei pentru o asemenea activitate, deoarece în opinia noastră această atitudine este incompatibilă cu egalitatea sexelor precum şi cu obligaţia de a-şi manifesta credinţa în mod rezervat, din considerare faţă de ceilalţi." Nu se doreşte totuşi ca acest aspect să fie reglementat prin lege, ci mai degrabă trebuie considerat fiecare caz în parte. "Dar poziţia noastră de bază este limpede”, a precizat episcopul Bisericii Evanghelice germane, Wolfgang Huber.

Fără falsă modestie

Un co-autor al broşurii, Jürgen Schmude, îi îndeamnă însă, în egală măsură, şi pe creştini, la luarea în considerare a dreptului de a avea altă religie. Creştinii nu trebuie să se simtă imediat invitaţi la misionarism. Dar nici la polul opus, ei nu trebuie să-şi tăinuiască credinţa din politeţe faţă de musulmani.

„Dacă se iveşte ocazia în discuţie, trebuie să ne afirmăm credinţa, fie şi numai pentru a ne evidenţia unghiul de vedere. Acest lucru este de la sine înţeles, nimeni nu are voie să se simtă lezat din acest motiv. La fel cum şi apartenenţii altor religii explică în mod clar cărei religii aparţin”, punctează Jürgen Schmude.

Baza dialogului

Amândoi, Huber şi Schmude, accentuează însă că această broşură nu este o platformă de delimitare a creştinilor de alte religii. Ea este doar un îndrumar care ajută la precizarea punctelor de vedere clare, care sunt baza oricărui dialog de succes.

„Această broşură este destinată liderilor opiniei publice, dar şi comunităţilor creştine. Sper că o vor citi mulţi preoţi şi profesori de religie şi că o vor citi cu folos pentru propria activitate. Sper însă ca şi organizaţiile musulmane să o citească, toţi cei care ţin cu adevărat la integrarea lor în societatea germană, şi să poată dialoga, apoi, pe baza ei. Mă bucur de pe acum de fiecare dialog pe care-l va prilejui această broşură”.

Un dialog concret este planificat încă de acum: episcopul Huber i-a invitat anul viitor pe reprezentanţii comunităţilor musulmane germane pentru a discuta despre o reeditare a acestei broşuri. Ca şi despre dorinţa fierbinte a lui Wolfgang Huber, ca Germania să devină o ţară model în privinţa convieţuirii paşnice dintre creştini şi musulmani.