1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

„Citirea gândurilor“

Oamenii de ştiinţă încearcă să pătrundă tot mai adânc în misterele creierului uman. Scopurile lor ţin de multe ori de domeniul ştiinţifico-fantastic. Şi totuşi, datorită aparaturii de imagistică din ce în ce mai performante, în acest domeniu se fac paşi importanţi.

default

Neurologi de la „Institutul Max Planck de Cercetarea mecanismelor cognitive“ din Leipzig, împreună cu colegi din Londra şi Tokio, şi-au propus drept scop să poată recunoaşte, pe baza activităţii cerebrale, ce intenţii are un om, înainte ca acesta să le pună în aplicare. Ei au relatat recent în revista „Current Biology“ despre un experiment efectuat cu succes. Opt persoane au fost supuse următorului test.

În faţa unui ecran, li s-a cerut printr-un semnal optic să plănuiască în gând una din două operaţii: adunare sau scădere. Câteva secunde mai târziu – după ce ei luaseră o decizie – au apărut pe ecran două numere ordonate vertical, cu care au putut efectua operaţia plănuită. Într-o a treia fază a experimentului, persoanele testate au trebuit să arate pentru ce operaţiune au optat, şi anume marcând din patru numere de pe ecran pe acela care corespundea rezultatului operaţiei.

În timpul testului, cercetătorii au înregistrat activitatea creierului celor opt persoane cu ajutorul rezonanţei magnetice funcţionale. Datele au fost analizate printr-o metodă nouă, ce permite o reprezentare tri-dimensională detaliată a modelului activităţii cerebrale. La ambele operaţiuni a fost înregistrată în egală măsură o activitate crescută în cortexul prefrontal. Dar activitatea creierului s-a diferenţiat în distribuţia ei spaţială, în funcţie de faptul că persoana respectivă tocmai plănuia o adunare sau o scădere.

Pe baza acestui „model caracteristic de gândire“ din regiunea anterioară a scoarţei cerebrale prefrontale, oamenii de ştiinţă au putut prevedea corect în 71 % din cazuri ce operaţiune aveau de gând să efectueze persoanele testate. Dat fiind că iniţial cele opt persoane au fost obligate să ia o decizie abstractă, fără să cunoască numere concrete, s-a putut dovedi nu numai că intenţia mentală este localizată în regiunea anterioară a cortexului prefrontal, ci şi că operaţiunea efectuată mai târziu are loc cu activarea zonelor situate mult înapoi în acest segment al creierului.

Intenţiile, codificate ca model de excitaţie neuronală, sunt aşadar transcrise, înainte să aibă loc comanda: „bun de executat“. Altfel spus, vizualizarea distinge perfect între cele două momente ale activităţii cerebrale: intenţie şi executare.

Demonstraţia descrisă arată că, în principiu, modelele activităţii cerebrale ar putea trăda, în condiţii speciale, intenţiile unei persoane. Dar deocamdată nu există răspuns la întrebarea generală: cum sunt codificate în creier procesele cognitive mai complexe. Cât despre detectoarele de gânduri, acestea ţin în continuare de domeniul ştiinţifico-fantastic.

Progrese s-au înregistrat în schimb în ceea ce priveşte metodele prin care s-au realizat aşa-numite „interfeţe creier-computer“ (Brain-Computer-Interfaces). Acestea permit pacienţilor paralizaţi să comande cursorul computerului prin influenţarea voită şi precis direcţionată a activităţii cerebrale.

  • Data 29.03.2007
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mI
  • Data 29.03.2007
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mI