1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ciprul, un caz singular?

După aproape două săptămâni, băncile cipriote şi-au redeschis joi porţile. Oficialii apelaseră insistent la populaţie să nu dea năvală pentru a se evita un aşa-numit 'bank run'.

Nu mai mult de 300 de euro zilnic pot ridica ciprioţii de la băncile în care şi-au depus economiile. Aceasta fiind doar una din restricţiile aplicate de autorităţi pentru a răspunde solicitărilor creditorilor internaţionali, respectiv UE şi FMI. Comisia Europeană a subliniat că aceste restricţii sunt cât se poate de legale, potrivit articolelor 63 - 65 ale Tratatului UE.

Michael Kemmer, director executiv al Asociaţiei Băncilor Germane, e de părere că după o primă reacţie în care ciprioţii se vor năpusti asupra băncilor redeschise, situaţia se va clama. Deşi nu salută măsura, economistul german crede că Ciprul este un caz singular şi că deţinătorii de conturi din alte ţări ale spaţiului euro nu au motive a se teme că li se vor impune aceleaşi restricţii. Nici cei din Italia. Ţara "va trebui să transpună în viaţă reformele necesare". Kemmer a admis că "situaţia politică din Italia nu este tocmai stabilă, ceea ce nu e defel îmbucurător". El şi-a exprimat totodată speranţa ca evenimentele din Cipru să arate cât se poate de limpede "cât de importantă e consolidarea bugetelor de stat".

Şi economistul Guntram Wolff, director adjunct al think tank-ului "Bruegel" din Bruxelles, crede că planul de salvare aplicat Ciprului nu poate deveni un model pentru alte state din zona euro aflate în dificultate.

Şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, îşi exprimase speranţa ca joi, odată cu redeschidera băncilor, acestea să nu fie luate cu asalt de clienţi. În ce priveşte furia ciprioţilor la adresa Germaniei, Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, Schäuble a apreciat că în astfel de situaţii extrem de dificile se caută ţapi ispăşitori, asupra cărora lumea să-şi poată vărsa nemulţumirea. "Dar asta trece şi oricum e absolut nejustificat", a adăugat responsabilul de la Berlin. El a respins şi acuzaţiile privind tratamentul inegal aplicat Ciprului de UE în comparaţie cu celelate state ale zonei euro, marcate de criză.

'Nu Merkel a inventat criza'

Şi Grecii dau vina pe UE, înainte de toate pe Germania pentru situaţia dramatică în care se află. În vederea ameliorării relaţiilor dintre cele două ţări, cancelara Angela Merkel i-a cerut ajutor antrenorului german de mare succes Otto Rehhagel, cel care a reuşit să facă din naţionala de fotbal a Greciei o echipă forte, capabilă să câştige Campionatul European în 2004. Aceasta pe lângă munca depusă de Hans-Joachim Fuchtel, secretar de stat în Ministerul federal al Muncii, însărciant cu cooperarea germano-elenă la nivel comunal.

Rehhagel este foarte îndrăgit de greci şi, ca atare, cuvintele sale au greutate. La rândul său, ministrul elen de interne, Evripidis Stilianidis, l-a rugat pe Rehhagel să devină un ambasador al Greciei în Germania. Mai precis antrenorul ar trebui să explice germanilor că grecii sunt harnici şi că vor respecta solicitările Troicii, în speţă ale UE, BCE şi FMI.

Antrenorul care a i-a făcut pe greci campioni europeni la fotbal e un oaspete bine venit în Republica Elenă. Când în discuţii consacrate actualei situaţii disperate cu care se află grecii i se aduc cancelarei învinuiri, Rehhagel subliniază cu tărie că "nu Merkel a inventat criza economică".