1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ciprul, confruntat cu vremuri grele

Republica Cipru a evitat pentru moment intrarea în incapacitate de plată. Statul insular va avea de luptat însă cu o severă recesiune.

Vin vremuri grele pentru Cipru. Anunţul, deloc exagerat, a fost făcut de Olli Rehn, comisarul european al Economiei. Pe termen scurt şi mediu, veniturile la buget se vor reduce considerabil, concomitent cu creşterea cheltuielilor sociale. De pe acum se poate spune că pachetul de ajutorare decis de UE şi dotat cu 10 miliarde de euro, nu va fi suficient pentru echilibrarea bugetului. Şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a declarat de altfel că şi în anul 2020 datoriile Ciprului vor continua să însumeze 100 % din PIB. Rămâne de văzut dacă cei 800.000 de ciprioţi vor face faţă acestei poveri. Până una-alta, există temerea că investitorii străini, ruşi şi greci, vor părăsi val-vârtej insula cu tot cu banii lor. Ciprul ar putea deveni o problemă de durată pentru UE.

Salvarea economiei cipriote, aşa cum a fost ea decisă noaptea trecută, dezvăluie unele din metodele alese pentru combaterea severei crize din zona euro. Pentru prima dată clienţii băncilor sunt deposedaţi forţat în scopul asanării băncilor falimentare. Cine a depus la banca Laiki mai bine de 100.000 de euro, va pierde o mare parte din bani. Cea de-a doua bancă a ţării, ca mărime, va fi desfiinţată. Semnalul dat clienţilor băncilor din Europa este catastrofal, fiindcă banii nu mai par să fie în siguranţă nicăieri, dacă statul e ameninţat de faliment. Apoi, pentru bănci, semnalul e că nu vor mai fi salvate cu orice preţ de consecinţele propriilor greşeli. Până acum, băncile fuseseră salvate şi în Grecia, şi în Irlanda sau Spania.

Republica Cipru plăteşte un preţ ridicat pentru rămânerea în zona euro. Din punct de vedere economic, ar fi mai profitabil să renunţe la euro şi s-o ia de la capăt cu o monedă naţională depreciată. Totuşi, celelalte state membre ale uniunii monetare nu sunt pregătite pentru un astfel de pas, fiindcă se tem că zona euro îşi va pierde orice credibilitate la nivel mondial.

În privinţa managementului de criză, atât al zonei euro, cât şi al guvernului cipriot, acesta este perceput în unanimitate drept catastrofal. Ezitările din ultima vreme trebuiau evitate. Oricum băncile cipriote nu puteau fi în vechea lor formă salvate. Asta era clar deja din 2012, când Ciprul a cerut oficial ajutor după pierderile pe care le-a înregistrat după salvarea Greciei. Guvernul cipriot a tergiversat negocierile şi zona euro a permis acest lucru. Abia ameninţarea Băncii Centrale Europene, de sistare a oricărei plăţi către Cipru, a urnit lucrurile,Asta demonstrează însă că BCE este stăpâna jocului şi nu miniştrii de Finanţe ai ţărilor zonei euro. Or, cine controlează BCE?

Din punct de vedere formal, planul de salvare a Ciprului mai trebuie votat de parlamentele Germaniei, Olandei şi Finlandei. Probabil că asta s-a întâmplat deja. Parlamentului din Cipru nici nu i s-a mai cerut părerea. Aceasta îi va înfuria pe unii deputaţi de la Nicosia iar ciprioţii se vor distanţa şi mai pronunţat de UE. Nu există însă alternativă. Ciprul trebuie acum fie să îndeplinească condiţiile care s-au pus în schimbul ajutorului primit, fie să părăsească zona euro.