1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cine va fi viitorul comisar european din partea României ?

La Bucureşti a început deja competiţia pentru desemnarea viitorului comisar european.

default

Actualul comisar european al României, Leonard Orban

Social democraţii au făcut multe declaraţii pe acest subiect, încercînd să acrediteze ideea că desemnarea candidatului pentru un post de comisar european se face în funcţie de rezultatul alegerilor.

De exemplu, secretarul general al PSD, Valeriu Zgonea a spus că, în situaţia în care PSD a cîştigat 11 mandate, cu unul mai mult decît PD-L, partidul său este îndreptăţit să nominalizeze comisarul european din partea României. Iar Mircea Geoană a sugerat că ar avea atribuţii în coordonarea acestui proces şi a invitat toate partidele care au cîştigat mandate europene să facă la rîndul lor propuneri.

În realitate, desemnarea candidatului este prerogativa exclusivă a şefului de guvern (şi a preşedintelui în sistemul constituţional românesc). Altfel spus guvernele naţionale îi propun pe membrii Comisiei, iar Parlamentul European se exprimă asupra acestor propuneri.

De aceea, PSD ar putea juca un rol în acest proces numai în măsura în care va reuşi, în cadrul coaliţiei, să-l influenţeze pe primul ministru Emil Boc. Neoficial PSD ar mai putea, desigur, să încerce în Parlamentul European, să-i mobilizeze pe socialişti împotriva unui candidat al dreptei.

În ciuda insistenţei cu care au abordat subiectul, social-democraţii nu au dezvăluit totuşi numele prezumtivului candidat propriu. Neoficial s-a vorbit de Mihai Tănăsescu, de Vasile Puşcaş sau de Adrian Severin, dar totul depinde de portofoliul care va reveni României.

Democrat liberalii au fost în schimb mult mai rezervaţi. Lumea înclină să creadă că PD-L o susţine pe Monica Macovei, dar acest lucru nu este deloc sigur. Preşedintele, Traian Băsescu, a declarat recent că România ar fi interesată de portofoliul agriculturii, ceea ce schimbă complet datele problemei. Pe de altă parte, în conversaţii particulare, democrat-liberalii sînt de părere că Monica Macovei nu ar avea şanse reale ţinînd seama şi de opoziţia acerbă a socialiştilor.

Dar lucrurile sînt deocamdată neclare şi la Bruxelles. Actualul preşedinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, ar dori ca procedurile să decurgă cît mai repede cu putinţă. Opozanţii lui Barroso au afirmat însă că actualul preşedinte al Comisiei ar dori să grăbească procedurile spre a mai beneficia de prevederile, pentru el mai convenabile, ale Tratatului de la Nisa.

Conform acestuia, Barroso ar avea nevoie pentru a fi reales doar de adeziunea majorităţii eurodeputaţilor prezenţi, spre deosebire de Tratatul de la Lisabona, care pretinde să se întrunească majoritatea membrilor Parlamentului. José Manuel Barroso a argumentat însă că UE are nevoie, mai ales în vreme de criză, de stabilitate instituţională şi de capacitate de reacţie.

Există şi puncte de vedere izvorîte dintr-o viziune mai largă. Franţa, bunăoară, ar prefera ca noua Comisie să fie desemnată abia după ratificarea Tratatului de la Lisabona, ceea ce ar conferi forului executiv al UE o stabilitate pe termen lung. Atîta doar că, în această eventualitate, noii membri ai Comisiei Europene nu vor fi cunoscuţi mai devreme de luna octombrie şi asta numai în cazul, deocamdată ipotetic, că Irlanda va vota în favoarea Tratatului, iar celelalte ţări restante îl vor fi ratificat pînă atunci.

Autor: H.P. Dw Bucureşti
Redactor: Petre M. Iancu