Cine trage sforile în România?

"Sforarul din România" identificat în persoana lui Liviu Dragnea este pe larg prezentat de revista de cultură politică Cicero. Informând despre demisia ministrului Justiţiei, Florin Iordache, autorul articolului, Frank Stier, dezvăluie încă din primele rânduri "drepturile de autor" pentru contestata ordonanţă îi revin, de fapt, lui Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea este, de altfel, "direct responsabil pentru situaţia precară a guvernului" de la Bucureşti. În cele două decenii ale carierei sale politice, "inginerul de 54 de ani, cu păr grizonat şi mustaţă s-a îmbogăţit şi a reuşit să deţină proprietăţi impresionante".

Urmărind cariera liderului social-democrat, Frank Stier ajunge la momentul aprilie 2016 când Liviu Dragnea este condamnat în dosarul referendumului. Dacă românii nu ar fi demonstrat împotriva "scandaloasei ordonanţe a corupţiei", atunci drumul lui Liviu Dragnea către putere ar fi fost "lin". În timp ce demonstraţiile de stradă luau amploare, ajungând a fi cele mai importante de la căderea regimului comunist, Liviu Dragnea miza încă pe o retorică dură ca răspuns la solcitările protestatarilor. "Pe preşedintele Klaus Iohannis, solidar cu demonstranţii , l-a acuzat că vrea să<pună cătuşe> guvernului legitim, că <susţine o lovitură de stat> şi că vrea să <conducă ţara prin teroare>".

 

Concluzia autorului articolului din Cicero este că dacă Dragnea "ar fi găsit vinovat în actualul proces, atunci ar putea urmări activitatea guvernamentală doar la televizor, din celula unei închisori".

Generaţia nouă din Piaţa Victoriei

De la faţa locului, adică din Bucureşti, transmite pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung Reinhard Veser. Făcând o analogie la jocul din copilărie  ŢOMAPAN (ţări, oraşe, munţi, ape, păduri, animale, nume), autorul reportajului îşi intitulează corespondenţa "Oraşe, Sate, Frustrări". După o prezentare detaliată a motivelor care îi scot pe români în stradă şi o trecere în revistă a dosarului lui Dragnea, dar şi a problemelor cu justiţia ale liderilor PSD, de la Adrian Năstase până la Victor Ponta, jurnalistul german îl întâlneşte pe tânărul Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătăţii în Cabinetul Cioloş.

"Europa a adus României o nouă generaţie care se află aici în piaţă", este citat Voiculescu, care adaugă că :"generaţia este performantă la nivel internaţional şi are alte aşteptări de la stat comparativ cu generaţiile anterioare". Că România continuă să fie împărţită şi că diferenţele dintre generaţii sunt evidente confirmă şi tânărul fost ministru: "Bunica mea stă într-un sat şi află de la televizor că cei care demonstrează sunt plătiţi din străinătate pentru a distruge România." Pe bunică a reuşit să o convingă că realitatea este alta, dar multe alte rude continuă să fie victimele unei campanii grosolane de dezinformare, mai povesteşte Vlad Voiculescu.

Reinhard Veser stă de vorbă şi cu Petre Manole, un tânăr născut ca şi Vlad Voiculescu în 1983, care este însă membru PSD şi chiar deputat din decembrie 2016. Deşi provine din societatea civilă, iar vechii companioni care demonstrează acum îi scriu şi îi cer chiar să părăsească partidul, Manole vrea să rămână. "Ştie că poziţia lui este greu de explicat: ". Mai mult chiar, deşi recunoaşte că lupta anti-corupţie este importantă, el vrea să ştie unde rămâne lupta împotriva sărăciei. Se consideră "un social-democrat de stânga" şi salariu minim pe economie nu l-a regăsit decât în programul PSD. Manole ştia "în ce partid a intrat", dar recunoaşte că "nu avea nicio o altă posibilitate".

Corespondentul FAZ o întâlneşte şi pe senatoarea USR Florina Presadă care îl cunoaşte şi îl apreciază pe Manole. Ea povesteşte despre ceea ce i se întâmplă în parlament, unde colegii cu ştate vechi din PSD "încearcă să ne intimideze prin toate metodele". Tânăra politiciană recunoaşte că noua ei misiune este "mai grea decât se aştepta". Prioritară pentru Florina Presadă este acum menţinerea presiunii transferate din stradă în Parlament.

Pentru şi împotriva copiilor

Şi totuşi, care sunt "efectele demonstraţiilor", încearcă să afle într-un alt articol din FAZ, Tatjana Heid.

Pornind de la Bucureşti, unde mii de oameni protestează seară de seară împotriva corupţiei şi a abuzului în serviciu, şi ajungând la demonstraţiile din Washington, New York, Miami, Londra sau Paris, ziarista aminteşte că asemenea acţiuni, chiar dacă nu sunt mereu paşnice, au dus la schimbări majore. "În România protestele au dus la demisia ministrului justiţiei. Este deja al doilea ministru care renunţă la mandat, în urma demonstraţiilor". Pe înţelesul copiilor, Tajana Heid conchide că "demonstraţiile nu reprezintă deloc o idee rea".

Pentru copii, dar mai ales pentru copii europenilor care trăiesc în Germania, ministrul federal al finanţelor, Wolfgang Schäuble, nu are tocmai veşti bune. Pentru a evita în viitor "abuzurile asupra sistemelor sociale din Germania", el a propus reducerea alocaţiilor pentru copiii străinilor comunitari. Dacă, în prezent, copiii românilor sau ai altor cetăţeni europeni care trăiesc în Germania sunt îndeptăţiţi să primească alocaţie întocmai ca şi copiii germanilor, situaţia s-ar putea schimba, iar cuantumul acesteia s-ar putea orienta după nivelul din ţara de origine. Astfel, Germania ar putea economisi circa 159 de milioane de euro, scrie FAZ. Planul recent prezentat de oficialul german a fost deocamdată respins de Comisia Europeană.

Dar, mai aflăm din FAZ, că propunerea are tot mai mulţi adepţi la Berlin, printre ei şi responsabila de probleme sociale din Cabinetul Merkel, Andrea Nahles. Social-democrata este de altfel iniţiatoarea proiectului pe baza căruia românii şi bulgarii, care se bucură de altfel de dreptul deplin la liberă circulaţie în UE, nu pot beneficia de ajutor social decât după cinci ani de şedere neîntreruptă în Germania. Iniţial, aceştia puteau cere sprijin financiar după şase luni de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale.

Autor: Alina Kühnel