Cine sunt inamicii noştri

Capitala hoţilor din internet ar fi Râmnicu Vâlcea, afirma nu de mult un cotidian occidental. Iar săptămânalul german Stern publica marţi un amplu reportaj despre Drăgăşani. Mica urbe de provincie, deşi lipsită de mai toate, „dispune de nu mai puţin de 10 bănci şi de sute de escroci”, îmbogăţiţi peste noapte graţie înşelăciunilor comise în Internet, în special în dauna clienţilor firmei Ebay. Mai toţi sunt tineri precum un anume Mihai P. din Drăgăşani, arestat în 2006, căruia poliţia i-a dovedit că a păgubit 80 de persoane, comiţînd furturi electronice în valoare de aproape 60.000 de euro.

Delincvenţa juvenilă, de această dată cea din Germania, continuă să fie un subiect intens dezbătut în paginile presei din Republica Federală. Tema e cu atît mai fierbinte, cu cît propunerile de înăsprire sensibilă a codului penal juvenil avansate de liderul creştin-democrat din Hessa, Roland Koch, a încins spiritele în campania electorală din acest land.

Parte din colegii de partid ai lui Koch s-au distanţat de el, relevă ziarul german Neue Presse, care apreciază că revendicarea lui, de aplicare a codului penal la copii de mai puţin de 14 ani ar constitui o exagerare. Şi ziarul conservator Die Welt îl critică pe Koch. Cotidianul berlinez e de părerere că premierul landului Hessa şi-a lansat campania din raţiuni populiste, spre a contracara astfel populismul social-democraţilor, care stăruie asupra introducerii în Germania a salarului minim pe economie. „In lupta electorală, partidele dobândesc un profil mai clar, dar îşi pierd în schimb credibilitatea”, mai scrie ziarul berlinez.

Alţi editorialişti analizează turneul preşedintelui american în Orientul Mijlociu. Bush, semnalează le Monde de la Paris, „şi-a ridicat tonul faţă de Teheran”, pe care l-a calificat drept principalul sponsor al terorismului. „Revigorarea retoricii americane se produce pe fondul confuziei privind programul nuclear iranian. Presiunea diplomatică, pe care SUA, Marea Britanie şi Franţa încearcă s-o menţină asupra Iranului a fost însă considerabil slăbită din pricina raportului serviciilor secrete americane de la 3 decembrie, raport potrivit căruia Iranul şi-ar fi suspendat programul nuclear militar”, mai relevă ziarul parizian.

Diverse alte ziare de stânga europene continuă să dea vina pentru toate relele Americii. El Pais de la Madrid de pildă nu crede că acuzele formulate de Bush împotriva Iranului ar fi convingătoare. Potrivit ziarului, Teheranul s-ar bucura de o influenţă sporită în regiune „doar din pricina greşelilor” comise în Irak, Liban şi Afganistan de administraţia americană.

Tages-Anzeiger de la Geneva consemnează ceea ce ziarul elveţian consideră a fi eşecul pe toată a linia a turneului întreprins de Bush în Israel şi ţările arabe. Bush n-ar fi întreprins nimic, „care să-i determine pe arabi să creadă într-un tratat de pace israeliano-palestinian pînă la finele acestui an”. Fără ecou ar fi rămas şi încercarea sa de a-i ralia împotriva Iranului. Statele din Golf ar avea „propria lor strategie faţă de Iran”, mai afirmă ziarul din Geneva, potrivit căruia arabii n-ar mai aştepta acum „decât era post-Bush”.

Financial Times din Londra, subliniază că, dat fiind raportul serviciilor sale secrete, actualul preşedinte american nu-şi poate convinge compatrioţii de utilitatea înlăturării prin forţa armelor a ameninţării care pluteşte asupra păcii mondiale din partea Iranului.

In schimb Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă „aspectul pozitiv al reluării, după 7 ani de tăcere, a dialogului direct dintre israelieni şi palestinieni asupra chestiunilor esenţiale ale conflictului” lor. Totuşi, ziarul se arată sceptic, dată fiind „neîncrederea mutuală, slăbiciunea politică internă a liderilor celor două părţi şi a rezistenţei îndârjite a grupării extremiste islamice Hamas, care controlează Gaza”.

Dagbladet din Oslo abordează recentul atentat cu bombă de la Kabul, care s-a soldat cu moartea mai multor persoane, între care şi un ziarist norvegian. In context ziarul caracterizează inamicul islamist al occidentului în sângerosul război antiterorist purtat în prezent. „E un duşman cinic şi răzbunător, care nu face distincţia dintre obiective civile şi militare. Talibanii încearcă să alunge din ţară trupele străine, răspîndind frica şi groaza în ţară. Jurnaliştii devin tot mai frecvent victimele acestui război, nu doar pentru că se află în prima linie a frontului, ci şi pentru că teroriştii combat libertatea de opinie”.