Cine spune adio PD-L?

O propunere iniţiată de europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda, cărora li s-a alăturat deputatul Sever Voinescu. Cei trei sunt de altfel singurii care au votat în favoarea acestei măsuri ce ar fi putut reda democrat-liberalilor mantia albă a anti-corupţiei, cea datorită căreia au ajuns la putere în urmă cu 7 ani.

Faptele vorbesc: lupta anticorupţie a parlamentarilor democrat-liberali nu este cu nimic mai vârtoasă decât cea a colegilor din alte partide. Monica Iacob-Ridzi şi Dan Păsat sunt doar doi politicieni democrat-liberali urmăriţi de procurorii DNA dar plasaţi mai presus de lege prin protecţia votului oferit de colegii lor de partid. Reţinerea în arest preventiv pentru câteva luni a fostului primar Antonie Solomon a avut ca efect catapultarea sa în funcţia de conducere a organizaţiei locale democrat-liberale. Şi nu sunt singurele cazuri în care, prin vot democratic, membrii partidului de guvernământ au semnalat limpede că nu corupţia este păcatul capital pentru politicianul român.

E greu de crezut că Monica Macovei sau Cristian Preda nu cunoşteau poziţia majorităţii partidului în care sunt membri. Cu toate acestea au perseverat propunând criterii anticorupţie extrem de dure şi, consecutiv, vulnerabile în faţa criticilor. Idealism? Apreciere exagerată a influenţei propriilor talente oratorice? Sau mai curând pregătirea unui salt spectaculos în afara partidului? Căci din episodul de sâmbătă nu a avut nimeni de câştigat. Nici vechii democrat-liberali, nevoiţi să joace rolul politrucilor autoritari şi inflexibili, nici cei trei reformişti puşi la colţ pe coji de nucă şi cu atât mai puţin partidul în ansamblu, bătut cu această ocazie în cuiele ipocritului care strigă „hoţii”. Mai mult, cu această ocazie democrat-liberalii şi-au pierdut şi ultimii susţinători din societatea civilă şi spaţiul virtual unde se discută din ce în ce mai mult despre posibilitatea înfiinţării unui nou partid.

Aşadar cine spune „adio PD-L”? Deocamdata clientela partidului rămâne, fidelizată de privilegiile obţinute în anii guvernării şi pe aceştia contează vechii lideri ai partidului care ştiu că lupta la alegeri se dă în special între armatele membrilor de partid şi mai puţin între cetăţenii apolitici care votează greu şi pe găleţi. În plus, bucata cea mai consistentă a electoratului este mai sensibilă la preţul pâinii decât la problemele în justiţie ale primarilor şi aceasta a spus deja „adio”. Adio mai spun, cu greu, şi elitele intelectuale cu idealurile ascuţite între dinţi pentru care episodul de sâmbătă reprezintă ultima picătură. O picătură care poate deveni un excelent pretext pentru Macovei&co. în a spune „adio PD-L” fără teama de a fi acuzaţi de oportunism politic. Un pericol sesizat prompt de Radu Berceanu, experimentatul politician care a declarat astăzi la RFI că „ar trebui să facem în aşa fel încât aceşti oameni să ajungă în zona de conducere a partidului”. Bibelourile anticorupţie din vitrina partidului rămân nepreţuite.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ioachim Alexandru