1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cine se teme de cine?

Dacă la Bucureşti pe 3 aprilie i se promitea Georgiei primirea în NATO la o dată incertă, acum, forţată de împrejurări , Alianţa se vede silită să grăbească sorocul.

default

Emblema NATO

Fie că ne place, fie că nu ne place, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină azi, războiul din Osetia de Sud (şi din Abhazia) a devenit un caz şi pentru NATO. Dacă Alianţa eşuează în cazul Georgia, prestigiul ei internaţional va scădea dramatic. Aşa încît dacă nu mîine, cel tîrziu poimîine, pasul trebuie făcut şi pentru a împiedica Moscova să-şi mai încordeze muşchii pentru a intimida Ucraina, să zădărnicească implantarea scutului antirachetă, sau să pună beţe în roate diverselor tratate internaţionale. Iar germanii, indiferent din ce partid ar face ei parte - recomandă în încheiere autorul comentariului - nu au voie să uite că nu-şi pot asigura securitatea, chiar în relaţiile cu Rusia, fără sprijinul NATO .

Pe cînd la Beijing preşedintele Bush saluta prietenos din tribunele Stadionului Olimpic, nobila asistenţă, Rusia mărşăluia în Georgia, cel mai apropiat aliat al Americii în Caucaz. Mesajul adresat gruzinilor era cît se poate de clar: „America nu vă poate apăra”. Şi, scrie în continuare autorul articolului apărut în DIE WELT, Moscova părea în mod îngrijorător să aibă dreptate. Din pricina degringoladei din Irak, Statelor Unite ale Americii, confruntate şi cu serioase dificultăţi interne, le este greu să-şi demonstreze forţa. Noul Şef al Casei Albe va trebui să insufle Americii şi aptitudinea de a asculta cu atenţie muzica unei lumi în schimbare, opinează cotidianul german citat.

Cu toţii, începînd cu secretarul american de stat Condoleezza Rice, repetă neîncetat unul şi acelaşi refren:” Războiul rece nu va recidiva” scrie LA STAMPA, nu fără a releva că intonarea acestei litanii se datorează tocmai existenţei reale a pericolului unui nou război rece. Dovada cea mai convingătoare o furnizează rezilierea de către Rusia a unor acorduri bilaterale cu NATO. Şi, deduce ziarul italian, cancelariile europene sunt profund îngrijorate.

Creşterea potenţialului de ameninţare a Rusiei a furnizat ţărilor vecine argumentele necesare pentru a se plasa cu hotărîre sub umbrela protectoare a Americii şi a Alianţei scrie L ALSACE. Ne-am apropiat de America şi ne-am depărtat de Rusia semnînd acordul amplasării scutului antirachetă în Polonia scrie GAZETA WYBORCZA, relevînd că intervenţia Moscovei în Georgia a demonstrat lumii că Rusia continuă să fie un pericol pentru ţările vecine. Oricum- se poate deduce din comentariul publicat în cotidianul danez POLITIKEN - Rusia confruntă occidentul cu o dilemă, silindu-l să admită că aşa numitul episod al păcii dintre anii 1989-1991 a apus demult, că rolul de factor de putere al Moscovei în regiune nu mai poate fi trecut cu vederea şi că Rusia este guvernată de lideri care nu mai doresc apropierea de apus.

Din care motiv – avertizează LE MONDE de la Paris - a sosit momentul ca Alianţa NATO să-şi redefinească ţelurile şi mijloacele acţiunilor.

Stoparea temporară a livrării subvenţiilor agrare destinate României de către Bruxelles are însă un un ţel precis: acela de a determina Bucureştiul să prezinte urgent, mai exact pînă pe 31 august, un plan de acţiune menit să înlăture carenţele – constată portalul de specialitate „ agrarheute.com”.Şi cotidianul FINANCIAL TIMES relatează cazul, ceva mai pe larg.