1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cine se află mai sus pe scara socială?

Legea salarizării unitare a fost din nou amînată şi nu va fi înaintată Parlamentului decît săptămîna viitoare din cauza protestelor masive ale magistraţilor şi salariaţilor din Justiţie.

default

Ascensiunea nu e întotdeauna ce pare a fi...

Magistraţii au iniţiat un protest de o amploare fără precedent. După toate anunţurile publice în cele mai multe instanţe nu se mai judecă decît arestările preventive, plasamentele copiilor orfani şi aşa numitele „urgenţe“. Potrivit unui comunicat al CSM, proiectul legii de unificare a sistemului de salarii duce la „pierderea independenţei şi provoacă grave disfuncţionalităţi în funcţionarea justiţiei“.

Protestul nu se mai referă aşadar numai la bani, ci şi la statutul Justiţiei şi, în ultimă instanţă la o problemă de natură constituţională. Nu ştim ce s-ar fi întîmplat dacă nu era criză economică şi dacă nu s-ar fi pus cu atîta acuitate problema economiilor bugetare, dar este de bănuit că subiectul a dobîndit în actualele circumstanţe un dramatism sporit. Statutul magistratului nu este doar simbolic şi nu ţine doar de aspectele onorifice ale vieţii sociale, fiind legat strîns de partea din avuţia publică repartizată prin lege.

Magistraţii nemulţumiţi de statutul lor public

În rîndurile magistraţilor exista oricum o stare de nemulţumire cronică din cauza faptului că Guvernul nu a mai plătit sporurile cîştigate în instanţele de judecată. Conflictul dintre magistraţi şi Guvern a fost cîştigat, în principiu, de Executiv în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care arăta că Justiţia nu poate crea norme privind salarizarea judecătorilor. De data aceasta însă magistraţii au de partea lor mai multe argumente valabile.

În cadrul întîlnirii cu reprezentanţii Guvernului, magistraţii au argumentat că un judecător de la Curtea de Apel ar trebui aşezat pe aceeaşi treaptă de salarizare cu un ministru, deoarece Curtea de Apel poate invalida un act al Guvernului. În virtutea principiului juridic de simetrie, cel care emite şi cel care invalidează o normă stau pe acelaşi plan. Or, în proiectul actual judecătorul are coeficientul 6,9, în timp ce ministrul are coeficientul 11. Cine se află aşadar mai sus pe scara socială? În mod evident ministrul şi în general demnitarii statului desemnaţi prin mecanisme politice.

Funcţii şi preţuri

Este vădit aşadar că nu doar suma absolută a unui salariu contează, ci şi valoarea relativă. De aceea echivalenţele au părut să fie mai greu de făcut decît ierarhizările. Judecătorii în orice caz par hotărîţi să nu accepte un statut social inferior aceluia obţinut pe cale politică. În consecinţă reprezentanţii CSM au susţinut ca „magistraţilor să li se aplice coeficienţi apropiaţi celor pe care îi vor avea demnitarii, în condiţiile în care se impune aplicarea principiului constituţional al egalităţii celor trei puteri în statul român, în sensul creşterii coeficienţilor propuşi magistraţilor în varianta aflată în discuţie“.

Se poate vedea, în orice caz, că magistraţii au propus Guvernului un mod coerent de gîndire care nu poate fi ignorat pur şi simplu. Guvernul nu a reuşit pînă acum să propună criterii valide şi de aceea proiectul pare să fie viciat în chiar fundamentele sale. Lumea se întreabă, fireşte, potrivit cărei logici un ministru, de atîtea ori incompetent şi numit din întîmplare, primeşte din visteria publică o parte mai mare decît un profesor universitar sau un judecător? O argumentaţie ar fi posibilă, dar este cert că Guvernul nu o are deocamdată la dispoziţie.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz