1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cine plăteşte oalele sparte?

Întrebarea vizează atît măsurile anti-criză cît şi administrarea de către echipa noului preşedinte american a moştenirii lăsate de guvernarea Bush. Ziarele se află şi azi în căutarea unor răspunsuri

default

Nu fotografia lui Barack Obama, nici imaginea băncilor aflate într-o derivă mai gravă decît se estimase iniţial ci pur şi simplu fotografia color a unui radio cu tranzistori de fabricaţie românească, marca „Mamaia”, o piesă demnă azi de colecţia unui anticar, figurează pe prima pagină a cotidianului DIE WELT. La împlinirea a 60 de ani de existenţă a Republicii Federale şi a două decenii de la căderea Zidului Berlinului, ziarul german citat se află în căutarea unor „obiecte germane”. Cu radioul românesc datînd din anii 80, în România puteau fi recepţionate programele germane - se poate afla din explicaţia ce însoţeşte fotografia. Despre care programe ar putea fi vorba, nu toţi cititorii germani de azi îşi mai amintesc prea bine. Dar unii din ascultătorii şi cititorii din România ştiu despre cine mai este vorba: Europa Liberă, Deutsche Welle BBC …

Dar să revenim în actualitate.

Unul din primele efecte ale politicii de appeaseament anunţată de Barack Obama îl reperează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Tonurile care se fac auzite de la Moscova în direcţia Americii s-au mai îndulcit dar o modificare esenţială a politicii Kremlinului încă nu se întrevede - conchide ziarul german.

Cu atît mai spectaculoasă este cotitura politicii Washingtonului, notează LE MONDE sau încercarea lui Obama de a „repune rapid justiţia în drepturile sale” rezultă din comentariul publicat în SCHWEIZER TAGES ANZEIGER.

Referindu-se concret la închiderea centrului de detenţie Guantanamo, cotidianul elveţian consideră că astfel Obama poate spera în ajutorul dat de democraţiile occidentale în rezolvarea acestei probleme.

Mai sceptică este atitudinea exprimată în ziarul RHEINPFALZ care atrage atenţia că decizia nu va putea fi atît de rapid aplicată: de mai mulţi ani încoace, jurişti de primă mărime se află în căutarea soluţiilor prin care un stat de drept le poate veni de hac teroriştilor.

Închiderea lagărului de la Guantanamo are totuşi o incontestabilă forţă simbolică relevă ziarul suedez AFTONBLADET.

Un potenţial nu numai simbolic rezidă şi în decizia închiderii tuturor centrelor de detenţia CIA. Salutată de Dick Marty, deputatul şi militantul pentru drepturile omului în Consiliul Europei, măsura stîrneşte îngrijorare în România, semnalează pagina de internet a televiziunii Elveţiene.

Or, această măsură trebuie salutată de toţi cei care cred în valorile democraţiei şi în drepturile omului -atrage atenţia LA REPUBBLICA .

În plină criză economică şi financiară,Obama le-a dat de înţeles americanilor că redresarea economică şi avîntul politic al Statelor Unite nu se pot realiza fără sprijinul prietenilor şi aliaţilor, fără cooperarea cu ei. Rolul de lider al Americii în lume poate fi reanimat doar dacă Statele Unite vor şti în ce fel îşi vor putea conserva vocaţia universalistă.

Tot din prima zi, Obama a abordat şi chestiunea Orientului Apropiat. Întregul proces de pace, aşa cum a fost el girat de Statele Unite, trebuie reconstruit din temelii - crede DERNIÈRES NOUVELLES D’ALSACE, precizînd că în acest scop este necesară şi o nouă voinţă din partea Israelului,a palestinienilor şi a vecinilor arabi.

Atmosfera de moment din regiune însă, avertizează THE INDEPENDENT, transformă orice discuţie despre pace în pură iluzie.

Aceasta şi fiindcă este aproape inimaginabil ca islamiştii să renunţe de azi pe mîine la violenţă fiind la fel de puţin plauzibil ca aceştia să poată fi acceptaţi ca demni parteneri de negocieri -completează ideea LE MONDE.

Clinton va trebui să lipească mormanul de cioburi sparte lăsat de administraţia Bush pe parchetul diplomaţiei internaţionale - scrie LUXEMBURGER WORT.

Clinton va trebui să presteze o intensă activitate diplomatică şi cine o cunoaşte pe fosta First Lady ştie că ea va acţiona profesionist, energic şi elegant. În Europa poziţia ei este mai avantajoasă decît cea a Condolezzei Rice care a fost nevoită să apere doctrinar politica lui Bush. Europa este cea care poate fi mulţumită de noul secretar american de stat, ştiind că prin Hillary Clinton ea va avea şi un bun avocat pe lîngă Obama. Dar în aceste condiţii Europei îi va fi şi mult mai dificil să refuze solicitările noii şefe a diplomaţiei americane.