Cine l-a sabotat pe Putin?

"Familia americană se aşează astăzi în fir la masă. Este Thanksgiving Day, ziua recunoştinţei, cea mai importantă sărbătoare de familie de dincolo de Ocean. Milioane de americani traversează ţara-continent pentru a fi alături de neamuri. În 130.000 de familii, la masă va fi un scaun gol. În 400 de familii, acel scaun va rămîne gol pentru totdeauna". Cu aceste cuvinte începe FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND o comparaţie între diversele fronturi pe care au activat şi de pe care s-au retras militarii americani. Şi, notează ziarul care apare la Hamburg, lecţia comună din experienţele Vietnam - Liban - Somalia sună astfel: nu derulările militare de pe front sunt decisive ci suportul politic de acasă. Iar în cazul irakian, frontul de acasă rezistă.

Despre terorism, în Europa. BADISCHE NEUESTE NACHRICHTEN, din Karlsruhe, salută reuşita celor care l-au adus în spatele gratiilor, în procesul încheiat ieri, la Duesseldorf, pe islamistul membru al grupării al-Tawhid - aceasta, fără instituirea măsurilor isterice de securitate despre care se vorbea, imediat după 11 septembrie 2001. Dintr-un studiu citat de DRESDENER NEUESTE NACHRICHTEN reiese că majoritatea germanilor se teme de atacuri teroriste. Temerile nu sunt lipsite de fundament: tînărul palestinian, antrenat în Afghanistan şi condamnat, ieri, aştepta, în Germania, ordine de reactivare.

Dar nu teama de atacuri teroriste îi alungă, însă, pe militarii americani din Germania. Presa comentează decizia Washingtonului de a-şi reorganiza harta trupelor dislocate în străinătate. Şi, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, pe prima pagină, "ca sigur este dat transferul trupelor din Germania în state central- şi est-europene cum ar fi Polonia, Ungaria şi România". Cotidianul care apare în capitala financiară a Europei oferă şi detalii despre noua doctrină a acestor dispozitive militare: în locul marilor şi suprapopulatelor garnizoane se are în vedere constituirea unor trupe de intervenţie, mobile, plasate în apropierea unor capacităţi aeroportuare sau maritime din Europa şi Asia de unde se poate interveni de urgenţă în regiuni de criză.

Sigur că încălcarea grosolană a Pactului european de Stabilitate continuă să stîrnească ecouri. BOERSEN, din Copenhaga, este categoric: Europa are nevoie de un nou pact de creştere. Cel în viguare este, de facto, inutilizabil, după ce Franţa şi Germania, acţionarii săi principali, au scăpat nepedepsiţi. La Londra, FINANCIAL TIMES notează: "credibilitatea întregii Uniuni Europene este în pericol". Pe lîngă această deraiere comunitară, se pune, sub peniţa jurnaliştilor de la DE TELEGRAAF, din Haga, întrebarea: va reuşi premierul italian Silvio Berlusconi să conducă Uniunea spre un compromis în privinţa Constituţiei? Mai ales că nu puţine sunt statele care se declară nederanjate de o oarecare amînare a definitivării Legii Fundamentale.

În fine: VEDEMOSTI, ziarul economic din Moscova, constată că la Chişinău s-a demonstrat - cel puţin din punctul rusesc de vedere - ineficienţa politicii externe a Kremlinului. La Chişinău, diplomaţia rusă a fost, efectiv, călcată în picioare, notează ziarul citat. Şi NEUE ZURCHER ZEITUNG se ocupă de acest subiect: Moscova este evident supărată pe respingrea de către Chişinău a planului de pace ce vizează federalizarea Republicii Moldova. E cel puţin surprinzător faptul că preşedintele moldovean Vladimir Voronin l-a întors, efectiv, din drum pe liderul rus Vladimir Putin. Voronin a făcut apel la argumentul OSCE, cînd a refuzat să semneze documentul Moscovei. Dmitri Kosak, trimisul special şi, mai ales, întorsul indignat şi frustrat al Kremlinului, a acuzat trei state - pe care, notează, spre finalul articolului, ziarul elveţian, nu le-a numit - de sabotare a memorandumului.