1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Cine este deranjat de o Românie a regiunilor?

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost finalizat şi echipa preşedintelui Traian Băsescu trebuie să se pregătească de război. Politicienii opoziţiei amintesc deja despre posibilitatea unui boicot parlamentar.

Karte Terra Incognita Rumänien Moldovita, 2007

Muniţia cea mai periculoasă este noul concept al regiunilor administrative. Deocamdată, singurul proiect cunoscut de reorganizare a regiunilor de dezvoltare este cel iniţiat de UDMR, care prevede apariţia a 16 regiuni, una dintre ele grupând actualele judeţe Covasna-Harghita-Mureş. Corespondentul nostru la Bucuresti, Vlad Mixich, ne spune cine este deranjat de o Romanie a regiunilor.

Birocraţii administraţiilor locale ar fi fost singurii inamici ai reorganizării teritoriale. Cele 41 de judeţe ale României oferă o mulţime de posturi administrative reţelelor clientelare specifice aparatului de stat. Reorganizarea va diminua aceste oportunităţi, declanşând o luptă pentru menţinerea în funcţii între grupările afiliate diferiţilor baroni locali. Traian Băsescu obţine astfel şi beneficii politice, scăzând influenţa anumitor baroni locali, a căror ascensiune îi deranjează pe politicienii „de la centru”, câştigătorii devenind însă şi mai puternici decât astăzi.

Reorganizarea va alimenta însă discursurile naţionalist-extremiste, o posibilă regiune Harghita-Covasna-Mureş fiind interpretată de unii ca un pas decisiv spre autonomia teritorială a zonei. Însă Traian Băsescu a explicat cu justeţe că o astfel de reorganizare va transforma opţiunea autonomiei teritoriale într-o cauză fără fond. În regiune există deja o autonomie culturală pronunţată, cea administrativă nefăcând altceva decât să completeze tabloul unei descentralizări practicate cu succes la nivelul întregii Uniuni Europene.

De altfel aceasta pare a fi miza reală a introducerii conceptului de regiuni. Modelul judeţelor, aplicat de România, a fragmentat ineficient distribuirea resurselor financiare, România fiind, alături de Portugalia, Polonia şi Estonia, ţara europeană în care inegalităţile teritoriale sunt cele mai pronunţate. Dacă regiunea vestică şi nord-vestică a României au un PIB/cap de locuitor comparabil cu cel din Cehia sau Portugalia, sud-estul României este menţionat constant în topul celor mai sărace 10 regiuni din Europa.

Dar simpla metamorfoză a judeţelor în regiuni nu va fi suficientă, adevărata problemă fiind dependenţa politicilor regionale de cele centraliste. În România, guvernul central impune taxele şi le colectează pentru a le redistribui ulterior, în timp ce guvernele locale din Olanda, Elveţia sau Suedia îşi colectează singure taxele, având un grad de independenţă financiară foarte ridicat.

Guvernul Boc a încercat să demareze un proces de descentralizare în anumite domenii, dovedindu-se însă inconsistent. Cel mai bun exemplu este descentralizarea din sistemul medical unde, deşi autorităţile locale sunt responsabile de buna-funcţionare a spitalelor, primăriile şi consiliile judeţene nu au atribuţii legale de negociere a contractelor dintre Casele de Asigurări de Sănătate şi spitale. Cu alte cuvinte, primarii sunt responsabili, dar nu pot controla banii.

Deocamdată, cei mai redutabili adversari ai acestei reorganizări administrative nu sunt birocraţii sau extremiştii, ci legiuitorii incompetenţi ai României.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Petre M. Iancu