Cine construiește zidul ″made in USA″? | FOCUS | DW | 06.03.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

SUA

Cine construiește zidul "made in USA"?

Începând de luni, firmele de construcții pot aplica pentru proiectul lui Trump de a ridica un zid la granița dintre SUA și Mexic. O propunere neobișnuită a venit deja din partea romilor din România.

"Nimeni nu construiește ziduri mai bine decât mine", se lăuda Donald Trump în timpul campaniei electorale. Magnatul imobiliar a promis că și costurile vor fi rezonabile. Acum, în calitate de președinte, vrea să pună în practică aceste planuri.

Licitația a început pe 6 martie: Firmele pot să-și prezinte propunerile pentru construcția zidului dintre SUA și Mexic pe site-ul Ministerului Securității Interne (Homeland Security). În aprilie se va lua decizia asupra firmei producătoare, iar în doi ani, construcția urmează să fie finalizată. În diverse declarații, Trump a vorbit despre un zid înalt între zece și 30 de metri. Un lucru e sigur: Președintele SUA a subliniat că "va fi un zid, nu un gard". 

Potrivit postului de știri american CNN, 300 de firme s-au arătat deja interesate de acest proiect. În special marile concerne internaționale sunt însă mai reținute când e vorba despre declarații clare - probabil din teama că o asociere cu politica izolaționistă a lui Trump ar putea să le strice imaginea.

Mai multe articole din presă au relatat că Bernd Scheifele, directorul concernului german Heidelberg Cement, ar fi declarat deja la o zi după victoria lui Trump că firma sa "cu fabrici de ciment în Texas și Arizona" ar fi pregătită foarte bine pentru construcția unui zid. La întrebarea postului DW care este poziția firmei față de proiectul lui Trump, centrala din Heidelberg a răspuns că declarația citată de presa germană ar fi fost scoasă din context. Concernul are o structură decentralizată, iar "examinarea și decizia (în legătură cu acest proiect) țin de managementul american", a declarat un purtător de cuvânt al concernului pentru DW.

Ciment din Mexic?

Reacțiile au fost asemănătoare la cel mai mare concern de materiale de construcții din lume, Lafarge-Holcim. Ziarul Handelsblatt îl citează pe directorul Eric Olsen, care a răspuns la întrebarea dacă Lafarge-Holcim va fi implicat în construcția zidului dintre SUA și Mexic, că firma dorește să participe la toate proiectele americane importante din domeniul infrastructurii.

Centrala firmei nu a fost însă dispusă să comenteze concret construcția zidului. "Un interviu nu este posibil acum": Acesta a fost răspunsul oficial acordat postului DW prin email. Fiind cel mai mare producător de ciment din SUA, Lafarge-Holcim verifică în mod regulat proiectele posibile. "Guvernul SUA și Homeland Security sunt un client curent al concernului Lafarge-Holcim", a declarat firma în emailul trimis DW.

O porțiune a zidului în California: Construcția trebuie curățată zilnic de nisip (Getty Images/J. Moore)

O porțiune a zidului în California: Construcția trebuie curățată zilnic de nisip

În schimb, concernul Hochtief s-a distanțat clar de o posibilă colaborare la proiectul zidului dintre SUA și Mexic. Pe de altă parte, firma mexicană Cemex și-a arătat în mod clar interesul în legătură cu controversatul proiect: "Dacă cineva ne roagă să facem o propunere - cu plăcere", a declarat directorul Cemex, Rogelia Zambrano, pentru ziarul mexican "Reforma".

Cea mai neobișnuită propunere de până acum a venit din România - nu din partea unei firme de construcții, ci a regelui auto-intitulat al romilor. Dorin Cioabă i-a trimis o scrisoare lui Trump în care a declarat că romii pot executa zidul dintre America și Mexic la un preț scăzut, deoarece situația lor financiară este precară. Cioabă a mai subliniat în scrisoare că romii sunt foarte buni meșteșugari în prelucrarea fierului.

Costuri nerealiste

Turnuri de control, faruri, sârmă ghimpată, camere cu infraroșu, drone: lista cu cele necesare pentru noul zid este lungă. Criteriul cel mai important urmează să fie însă costurile: Conform cifrelor oferite de Trump, acestea ar putea să se ridice la zece miliarde de dolari.

Într-un studiu al analiștilor de la institutul financiar Bernstein din iulie 2016, este însă vorba de costuri între 15 și 25 de miliarde de dolari pentru un zid de o înălțime de 12 metri. Din cauza temperaturilor foarte ridicate din deșert, analiștii recomandă ciment de tipul celui folosit de Israel în Teritoriile Palestiniene. Studiul Bernstein nu include însă costurile curente de întreținere, necesare după finalizarea construcției.

O parte din zid există deja

Guvernul american nu trebuie să înceapă de la zero cu proiectul zidului. Bill Clinton a ridicat în 1994 primele garduri la granița cu Mexic în apropierea coastei de vest a SUA. După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, George W. Bush a decis ca aceste garduri să fie extinse. Până în prezent, granița dintre SUA și Mexic este dotată pe o lungime totală de aproximativ 1100 de kilometri cu ziduri de beton sau obstacole de oțel. Potrivit institutului Bernstein, acestea au costat deja în jur de șapte miliarde de dolari - însă costurile zidului lui Trump vor fi mult mai ridicate. Unul dintre motive este că multe porțiuni ale noului zid urmează să fie ridicate în zone greu accesibile. În plus, președintele SUA vrea să suplimenteze personalul de pază cu 5.000 de grăniceri - față de cei 21.000 activi în prezent.

Poate totuși un gard?

După părerea lui Trump, mexicanii ar trebui să plătească pentru acest zid. După ce președintele Mexicului, Peña Nieto, a respins ferm această propunere, șeful de stat american ia în considerare taxe suplimentare - spre exemplu, legate de banii trimiși de imigranți familiilor de acasă - prin care i-ar obliga pe mexicani să contribuie la costurile construcției.

Până la sfârșit, contribuabilii americani vor fi probabil cei cărora le rămâne nota de plată pentru acest proiect mamut. În prezent, Congresul va prelua costurile, a declarat președintele Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan, la sfârșitul lunii ianuarie. Într-o emisiune TV, Ryan a vorbit despre costuri mult mai ridicate decât cele anunțate de Trump: între opt și 14 miliarde de dolari.

John Kelly, ministrul securității interne, a evitat, în fața Congresului, să folosească termenul ”zid,” vorbind despre o "barieră fizică". Zidul "frumos, mare și puternic" al lui Trump ar avea șanse să se transforme într-un gard. Iar președintele SUA ar putea găsi, totuși, suficiente justificări și pentru o astfel de variantă, din moment ce a promis mii de locuri de muncă noi în industria oțelului.

Autor: Nicolas Martin / das 

Vă mai recomandăm