1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cine are de tras învăţăminte?

Şi astăzi ziarele comentează cazul „elevilor neascultători ai Europei”, România şi Bulgaria, după dojenile UE pentru modul în care guvernele celor două ţări au înţeles să reformeze justiţia şi să combată corupţia.

default

Învăţătură de minte pentru Europa - titra deunăzi KÖLNER STADT-ANZEIGER un comentariu care critica prea pripita extindere: Cînd cu doi ani şi jumătate în urmă , Uniunea Europeană s-a decis să primească România şi Bulgaria , a ştiut la ce se poate aştepta. În ambele ţări corupţia şi c ri minalitatea organizată fac ravagii, statul d e drept funcţionează doar parţial. Cu toate acestea, Uniunea Europeană le-a oferit celor două ţări statutul de membru. Decizia a fost mai ales de natură politică: în cauză se afla stabilizarea flancului de sud-est al Europei după primul val al extinderii. De atunci încoace, Bulgaria şi România sunt luate sub lupă. Bruxelles-ul solicită reforme. Cele două state trebuie să demonstreze că acţionează energic împotriva neregulilor din propria ogradă. Pînă acum, realitatea dovedeşte că tocmai ce li s-a cerut nu au făcut. De pe urma celor întîmplate, Europa ar trebui să tragă învăţăminte. Să nu mai accepte noi primiri înainte ca viitorul nou membru să fi înd eplinit toate condiţiile .


În aceeaşi ordine de idei comentează azi şi publicaţia germană a saşilor transilvăneni SIEBENBÜRGISCHE ZEITUNG raportul pe justiţie atunci cînd scrie: Se răzbună acum faptul că din raţiuni politice Uniunea Europeană a coborît ştacheta aderării celor două state. O eroare greu corijibilă ulterior dar o lecţie din perspectiva viitoarelor aderări .

Comisia Uniunii Europene îşi face însă datoria atunci cînd verifică situaţia celor două noi membre ale Uniunii, Bulgaria şi România, scrie pe un ton mai clement LE MONDE de la Paris, menţionînd că ambele ţări nu trebuie numai avertizate ci şi ajutate.

Şi în continuare observate – atrage atenţia NEUE ZÜRCHER ZEITUNG într-un articol consacrat aceleiaşi problematici.

Că un autoturism nu oferă doar posibilitatea unei rapide şi sigure deplasări din punctul A în punctul B , în cazul în care evident, circulaţia este fluidă, o demonstrează marca Porsche. Cine cumpără un autoturism scump vrea să ştie şi pentru ce scoate atîţia bani din buzunar scrie DIE WELT, relevînd că nu este vorba doar de calităţile tehnice ale produsului ci de istori a sa, de prestigiu şi imagine, componente pe care posesorul unui autoturism Porsche pune mai mult preţ decît pe posibilitatea de a se deplasa cu acest vehicul nobil.

Dimensiunile rivalităţilor de familie dintre concernul VW şi Porsche sunt reperate şi de presa internaţională. LE REPUBLICAIN LORRAIN insistă asupra avantajelor mariajului forţat dintre cele două firme germane, întrevăzînd după trecerea crizei şansa urmaşilor firmei Porsche de a putea vinde întreaga paletă de produse auto „Made in Germany”, de la Skoda pînă la Lamborghini.

Divorţul dintre social democraţii şi creştin democraţii din marea coaliţie a micului land Schleswig Holstein nu a trecut nici el neobservat în vecini. LUXEMBURGER WORT consideră „spectacolul” oferit de politicienii de la Kiel cu totul lipsit de stil şi de prost augur pentru alegerile parlamentare din toamnă.

Un apel la moralitate lansează din Elveţia TAGES-ANZEIGER. Comentînd recentul raport al organizaţiei Amnesty International care acuză între alte ţări şi Arabia Saudită de grave încălcări ale drepturilor omului, ziarul scrie: Dezminţirile vehemente ale ţării vizate fac parte dintr-un ritual la fel cum a devenit un ritual şi obiceiul occidentului, care oriunde altundeva pe lume cere cu voce tare respectarea drepturilor omului, de a o face mai în şoaptă în Orientul Apropiat. Dar, în contextul dat, trebuie neapărat amintit că occidentul însuşi nu ia prea în serios respectarea drepturilor omului cînd propriile sale interese se află în joc.

Din nefericire, am putea adăuga la rîndul nostru, cel mai recent exemplu îl oferă din nou Rusia, unde un nou militant pentru drepturile omului a fost asasinat. Un adevărat scandal consideră DIE WELT referindu-se şi la nu foarte îndepărtata întîlnire dintre cancelarul Merkel şi preşedintele Medvedev cînd şefa guvernului german a cerut din nou insistent Kremlinului să elucideze asasinarea din motive vădit politice a unor activişti. Or, moartea lui Andrei Kulagin, la o săptămînă după cea a Nataliei Estemirova, conchide DIE WELT, reprezintă şi un afront la adresa Germaniei şi a standardelor sale.


Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident