1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Cine ajunge la N.Y. şi are timp liber doar o oră se duce să vadă de obicei Muzeul de artă modernă,...

pe scurt Moma, cea mai importantă colecţie de artă modernă din afara Europei.

default

Dat fiind că sediul muzeului din New-York se restaurează, din 20 februarie şi pînă în 19 septembrie peste 200 de exponate sunt prezentate în Noua galerie naţională din Berlin. Un moment benefic pentru viaţa culturală şi politică a capitalei federale, care contribuie desigur la destinderea tensiunilor dintre cele două ţări, provocate de războiul din Irak. Diversitatea pînzelor prezentate îi răsplăteşte pe cei ce se aşează cu răbdare la coadă pentru a nu pierde o astfel de ocazie.
Noua galerie naţională este opera tîrzie a arhitectului Ludwieg Mies van der Rohes, originar din Aachen, care în vremea dictaturii naziste a emigrat la Chikago. Moma îşi are originile în Berlinul anilor 20. In fostul palat al prinţului moştenitor de pe bulevardul Unter den Linden, în secţia de artă modernă a galeriei naţionale, legendarul director al muzeului de artă modernă Alfred Barr jr. a decsoperit frumuseţea creaţiilor noi şi a decis să înfinţete la N.Y. cel mai important muzeu de artă modernă. La aproape 80 de ani, Mies van der Rohes a revenit la Berlin pentru a ridica un templu pe măsura timpului nostru ,din sticlă şi oţel, construcţie edificată între 1965-1968. Tablourile prezentate la Berlin reprezintă nucleul colecţiei new-yorkeze. In prima sală vizitatorul admiră femeile care se scaldă, opera a părintelui modernismului Paul Cezanne .In final el este confruntat cu controversatul ciclu de fotografii al lui Gerhard Richter dedicat teroriştilor germani din Fracţiunea armata roşie ,realizat în 1988 şi vîndut muzeului din New York în 1995. Cele două tablouri de Vincent van Gogh, noaptea înstelată şi pădurea de măslini, visul naiv al lui Rousseau sub forma unei femei goale în mijlocul unei grădini paradisiace, dansul pe fond albastru cu siluete roz a lui Mattisse, cei trei muzicieni de Pablo Picasso încîntători prin hazul ce-ţi sugerează arlechini jucăuşi sunt tot atîtea pînze arhicunoscute care îţi lasă o altă impresie priviţi de aproape. Pe lîngă capodopere cubiste şi futuriste în expoziţie sunt prezenţi Malevici şi Mondrian cu tabloul din 1926 "compoziţia numărul unu". Si şcoala din New York este prezentă prin Eduard Hopper, Jackson Pollock şi Robert Motherwell. Interesante sunt şi lucrările lui Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Jasper Johns şi Claes Oldenburg.
Expoziţia s-a organizat sub patronajul ministrului de externe J.Fischer şi a colegului său american Collin Powell. Este vorba despre cea mai scumpă călătorie a unor lucrări de artă din istoria noii galerii naţionale. 9 milioane de euro ar trebui să aducă în final această expoziţie, ceea ce ar însemna ca ea să fie vizitată de 500.000 de persoane. La origine Moma îşi datorează existenţa unor femei cu idei progresite din New York, Lillie Bliss, Abby Aldrich, soţia lui John Rockefeller jr.şi Marry Quinn Sullivan. Cu ajutorul soţilor influenţi şi bogaţi ,ele au adunat sumele necesare pentru inaugurarea în 1929 a Muzeului de artă modernă.
In mod regulat Moma se desparte de opere neesenţiale pentru a putea achiziţiona alte lucrări de mai mare importanţă. Pe 4 mai va fi pus în vînzare în cadrul unei seri consacrate artei impresioniste şi moderne un tablou de Chirico, altul de Chagall, estimat între 1,4 şi 1,8 milioane de dolari, un Magriett ,Eternitatea din 1935 estimat între 800 şi 1,2 mil. de dolari, un Fernand Leger, natură moartă din 1923 între 600 şi 800.000 de dolari ca şi o pînză de Picasso şi alta de Andre Masson. După 20 de zile de la deschiderea ei, expoziţia Moma la Berlin a fost vizitată de peste 100.000 de persoane.