1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Cine împarte, parte-şi face

Aniversarea celor 50 de ani scurşi de la semnarea acordului dintre Bonn şi Ankara, acord ce a deschis poarta imigraţiei turceşti în Germania e unul din subiectele intens discutate de comentatorii din Republica Federală.

default

O mare indignare domneşte printre editorialişti şi din pricina descoperirii unei greşeli de contabilitate de peste 55 de miliarde de euro, la una dintre băncile naţionalizate de guvernul german în timpul crizei financiare. Ceea mai amplă eroare de acest gen din istorie îi determină pe analişti să ceară guvernului să înţeleagă că nu se pricepe să administreze bănci şi să renunţe la această activitate.

Multă cerneală curge şi pe tema voltei spre stânga a creştin-democraţilor germani, a căror conducere favorizează mai nou satisfacerea unei îndelungate revendicări a stângii, în speţă introducerea unui salariu minim pe economie, considerat de mulţi antreprenori drept un demers contraproductiv pentru o economie liberă, de piaţă.

„Acum au ajuns şi creştin-democraţii să vrea salariul minim”, jubila luni Süddeutsche Zeitung. Ziarul de stânga din München îl citează pe ministrul economiei, doamna Ursula von der Leyen, potrivit căreia chestiunea nu se mai pune dacă se va introduce această retribuţie, ci doar cum anume. În context, creştin-democraţii propun ca fixarea salariului minim să nu fie treaba conducerii politice a ţării, ci misiunea partenerilor sociali.

Editorialele occidentale se mai ocupă de continuarea, cu impunitate, a masacrelor din Siria, şi de proxima ingerinţă politică a Chinei comuniste în treburile Uniunii Europene dacă Beijingul va pune umărul la salvarea monedei euro.

În revista Der Spiegel, şeful ţărilor din grupul euro, premierul luxemburghez, Jean Claude Juncker, a încercat să aplaneze temerile privind viitoarele imixtiuni politice ale comuniştilor chinezi în afacerile Comunităţii. Potrivit lui, Europa s-ar putea salva de una singură, şi chiar dacă Beijingul va scoate bani din buzunar, nu ar urma să primească nici un fel de compensaţii politice.

Observatorii politici sunt net mai sceptici decât liderul guvernului luxemburghez. Subiectul reapare şi în ziarele conservatoare germane, Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Die Welt. În cotidianul berlinez citim textual că Bătrânul Continent se vede obligat să aştepte fondurile din Extremul Orient, citez: „China îi lasă pe europeni să se perpelească”…

Potrivit aceluiaşi ziar, „cine împarte parte-şi face”. Altfel spus, comanda politică va aparţine celor care scot banii din buzunar, în ocurenţă chinezilor şi nu europenilor.

În ce priveşte ultimele declaraţii belicoase ale dictatorului sirian Assad Frankfurter Allgemeine Zeitung cunoaşte cauza lor profundă. Cine stă pe întuneric, ţipă de frică, zice o vorbă din popor. Pe „autocratul sirian imaginea lui Gaddafi mort nu l-a lăsat rece. I-a stârnit teama că s-ar putea să sfârşească la fel ca tiranul libian”, relevă ziarul din Frankfurt. Potrivit cotidianul conservator german, izolarea internaţională a dictatorului a luat proporţii. Ca atare, frica de un sfârşit à la Gaddafi a principalului aliat al republicii islamice iraniene din regiune e justificată devreme ce Teheranul a început încetul cu încetul să ia distanţă. Turcia a făcut-o mai de mult şi i-a urmat până şi conducerea din exilul sirian a organizaţiei teroriste palestiniene Hamas. În lumea arabă, conchide ziarul, „lupta pentru Damasc are o importanţă crucială”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder