Cine îi cunoaste pe necunoscuti?

"Am vrut sa descoperim cu adevarat cine sunt cetatenii Europei si sa aratam lumii, ca multiculturalismul inseamna mai mult decat ne-am imaginat", spune Kurt Kaindl.

"Europenii necunoscuti", asa cum ii numeste artistul pe protagonistii fotografiilor expuse la Potsdam, sunt aromanii din Macedonia, sorbii- grup de slavi care s-a stabilit pe teritoriul Germaniei de astazi intre secolele 8 si 9, sefarzii din Bosnia Herzegovina, descendenti ai evreilor spanioli, gottscheenii- grup vorbitor de limba germana din Slovenia, arbaresii albanezi din Calabria, deghesii din Slovacia si germanii de la Marea Neagra si din Lituania. Grupuri etnice foarte restranse, pierdute prin diverse colturi ale Europei, care au stiut insa cum sa-si pastreze cultura, limba materna si traditiile, de-a lungul secolelor.

Sapte ani în Europa

Timp de sapte ani, Kurt Kaindl a calatorit impreuna cu scriitorul Karl-Markus Grauß, pentru a documenta si a prezenta europenilor- asa cum a declarat fotograful in exclusivitate pentru Deutsche Welle- cine sunt conlocuitorii lor "necunoscuti".

"Primele fotografii au fost facute in anul 1999, iar ultimele in 2006", spune Kaindl. "Ideea noastra a fost sa prezentam diversitatea culturala europeana. In special pentru aceasta expozitie de la Potsdam, i-am vizitat la Sarajevo pe sefarzi, un grup de evrei spanioli. Se mai pot vedea fotografii ale sorbilor, o minoritate slava din Germania, ale deghesilor- grupul romilor din estul Slovaciei, de langa Kosice, ale arbaresilor, o minoritate albaneza care traieste de sute de ani in sudul Italiei. Am mai fost si in Macedonia, unde am stat de vorba cu aromanii. Aceasta este o comunitate foarte mare, raspandita si in Grecia, Serbia si bineinteles in Romania. Aromanii mai sunt cunoscuti in Balcani si sub denumirea de vlahi."

Europenii adevarati

Kurt Kaindl spune ca in timpul acestor calatorii, a descoperit in sfarsit cine formeaza Uniunea Europeana.

"Inainte aveam senzatia superficiala ca Uniunea Europeana e formata numai din marile state, Germania, Franta si asa mai departe. Am vrut sa aratam, ca din anumite puncte de vedere, aceste minoritati sunt de fapt adevaratii europeni, pentru ca ei au reusit sa-si pastreze cultura, in mijlocul unei vaste majoritati. Iar aceasta este o caracteristica, din care restul europenilor ar trebui sa invete cate ceva. Cu alte cuvinte, sa-si pastreze limba si traditiile, fara sa tina cont de statul national in care traiesc", a adaugat Kaindl.

Nu se pune problema discriminarii oamenilor care traiesc in aceste comunitati, isi aminteste fotograful originar din Salzburg, dupa ce a fost invitat la o nunta de aromani in Macedonia, sau in casele gotscheenilor din Slovenia, care - povesteste Kaindl - continua sa vorbeasca limba germana in familie, desi au mai ramas numai cinci sau sase in toata tara.

Expozitia "Europenii necunoscuti" a fost vernisata anul trecut la Bucuresti, la Muzeul Taranului Roman si la Sibiu, in cadrul programului "Capitala Culturala Europeana 2007". Fotografiile s-au bucurat acolo de un succes deosebit, a mai declarat Kurt Kaindl, deoarece "romanii se pare ca sunt foarte interesati nu numai de minoritatile care traiesc in tara lor, ci si de diversitatea culturala a grupurilor etnice din intreaga Europa".

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Rodica Binder