1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Cifre şi tendinţe la Frankfurt pe Main

Un record în materie de expozanţi : 7448, de suprafaţă de expunere:171.790 metri pătraţi, de titluri :391 652 dintre care 121. 267 de titluri noi. Şi de vizitatori aşteptaţi: circa 300 de mii.

default

Vizitatori ai Pavilionului Catalan la Salonul de Carte din Frankfurt pe Main

Evident, toate acestea şi încă multe altele, la Salonul Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main.Cea de-a 59-a ediţie stă sub semnul prosperităţii – branşa a înregistrat o creştere de 4% din care motiv se poartă şi aici, optimismul...

Dar fiindcă bănuim că v-aţi săturat reţinem pentru început cîteva din tendinţele şi valorile care nu-şi află neapărat o expresie numerică

Alfabetizarea şi digitalizarea sunt programatic înscrise în jurnalul de bord al actualei ediţii a salonului de carte de la Frankfurt pe Main. Guttenberg şi Google îşi dau mîna iar pe podiumul invitaţilor, Günter Grass, Umberto Eco, Wolf Biermann, Joschka Fischer îşi cedează unul altuia locul. Cititorii şi editorii redescoperă farmecul discret al tradiţiei, arta povestirii recucereşte teritoriile beletristicii, romanele de familie şi istoria unor generaţii sunt par a fi cele mai relevante, religia şi filozofia îşi reintră în drepturi în sfera „ideilor” iar anumite capitole ale trecutului rămîn pe mai departe actuale în registrul istoriei mari dar şi a celeia mărunte. Acesta ar fi un prim crochiu tematic al profilului Tîrgului Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main, o deplasare a accentelor fiind deja vizibilă în programul manifestărilor. Evenimentelor monden-festiviste (între altele şi lansarea ediţiei complete a Operelor lui Günter Grass la editura Steidl ), le iau locul dezbaterile pe teme socio-culturale, politice şi filozofice.

Însăşi invitarea Cataloniei ca oaspete de onoare al actualei ediţii a Tîrgului are funcţia unui semnal: regiunile pot avea în dialogul culturilor o pondere la fel de importantă ca şi marile naţiuni.

Ca întotdeauna, Salonul de Carte de la Frankfurt pe Main este o platformă ideală pentru decernarea unor premii. Intre acestea cel mai important este Premiul Păcii acordat de Asociaţia Librarilor Germani. In acest an laureat este istoricul Saul Friedländer, un supravieţuitor al Holocaustului. In ultima dintre scrierile sale, el dă cuvîntul victimelor.Colajul de fragmente de jurnal, mărturii de viaţă, scrisori, propune o perspectivă cu totul nouă asupra genocidului comis de nazişti împotriva evreilor în timpul celui de-al treilea Reich.

Premiul Păcii va fi decernat în cadru festiv , în ultima zi a Salonului de Carte, duminică în faţa unei asistenţe formate din personalităţi de vază ale vieţii politice, intelectuale şi culturale din republica federală. Posturile publice de televiziune vor transmite ceremonia. In avanpremieră însă, Saul Friedländer a acordat cîteva interviuri importante presei, între altele şi revistei DER SPIEGEL.

Tot în avanpremieră, a fost decernat Premiul German al Cărţii. Dintre autorii nominalizaţi, învingătoare a ieşit Iulia Franck cu un roman de familie, în parte autobiografic, intitulat „Femeia de la miezul zilei”. Tînăra prozatoare şi-a făcut deja un nume in beletristica germană ceea ce nu a împiedicat-o să fie „...complet surprinsă fiindcă există şi alte cărţi luate in considerare în ultimele luni, despre care ştiu că ar fi meritat şi ele acest premiu.Si totuşi doresc să-i mulţumesc juriului pentru că a ales romanul meu.”

Un premiu literar tradiţional anunţat în avanpremiera Tîrgului de Carte este şi cel al ziarului DIE WELT.Alesul a fost Daniel Kehlmann,autorul romanului „Măsurarea lumii” publicat în traducere română la editura Humanitas.

Cît despre tendinţele literaturii contemporane – asupra cărora vom reveni mai pe larg - ele au fost creionate de criticul literar Sigrid Löffler, care a fost şi invitata postului de radio Deutsche Welle în termenii următori: „ Literatura contemporană tinde spre escapism, spre evaziunea din realitate, aceasta ar fi teza mea generală. Dacă nu prelucrează trauma atentatelor de la 11 septembrie, literatura contemporană tinde să fugă din prezent, în cărţile pentru tineret, romanele istorice şi de aventuri. Ea dezvoltă un refuz de a da expresie chestiunilor fundamentale ale prezentului şi aspectelor acestuia.”

In ce măsură literatura contemporană a Europei de răsărit sucombă tentaţiei evaziunii este deja o altă întrebare căreia îi dau răspuns cărţile şi operele unor scriitori prezenţi la Salonul de Carte de la Frankfurt. Intre alţii – şi autorii din România, mulţi dintre ei publicaţi de editura Polirom. Programul standului românesc anunţă o strategie de lansare în circuit internaţional a unor autori români tineri sau mai puţin tineri , cu toţii consacraţi la ei „acasă”. Cîteva rezultate sunt deja vizibile. Restul detaliilor, cu proxima ocazie.