1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

China intră în Europa pe uşa din Est

Premierii central- şi est-europeni aşteaptă cu speranţă întâlnirea de la Bucureşti cu omologul lor chinez Li Keqiang. Acesta din urmă vine la întâlnire cu gânduri mari - şi cu portofelul larg deschis.

Premierul chinez Li Keqianq este aşteptat la Bucureşti (25-27 noiembrie)

Li Keqiang

Şaisprezece prim miniştrii din Europa Centrală şi de Est plus şeful Guvernului de la Beijing. O mie de oameni de afaceri - dintre care 300 din China. O listă lungă - un număr deocamdată nedefinit - de memorandumuri şi înţelegeri aşteptând să fie semnate. Agenda forumului economic China - Europa Central şi de Est, programat să se desfăşoare săptămâna viitoare la Bucureşti, este grea şi promiţătoare.

Cu ochii pe banii Chinei

În clasicul limbaj diplomatic comunist, pagina Ministerul de Externe de la Beijing prezintă vizita premierului Li Keqiang ca pe o oportunitate de a construi cadrul de promovare şi îmbunătăţire a cooperării Chinei cu statele din regiune. Asemeni Chinei, scrie presa de la Beijing, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est parcurge o fază a tranziţiei şi consolidării economiei de piaţă, astfel că dialogul între cele două părţi porneşte de la similitudini şi complementarităţi. Într-o relatare publicată pe site-ul web, agenţia Xinhua citează un specialist chinez în relaţii internaţionale care sugerează că est-europenii îşi doresc resursele financiare de care dispune China, ca un resort pentru ieşirea din zona cenuşie a unei tranziţii prelungite, complicată suplimentar de criza globală. O posibilă primă infuzie de capital a fost discutată deja de fostul premier chinez Wen Jiabao, cu ocazia precedentului forum, desfăşurat anul trecut la Varşovia. Este vorba despre o linie de creditare în valoare de 10 miliarde de dolari, ce ar urma să fie folosită în special în proiecte de infrastructură, economie ecologică şi înaltă tehnologie.

Site-ul românesc de analize politice cursdeguvernare.ro notează saltul înregistrat în colaborarea dintre China şi fostele state comuniste - de la trei miliarde de dolari SUA, la cât se cifrau exporturile chinezeşti în anul 2000, la peste 40 de miliarde în 2010. Aceasta nu înseamnă că potenţialul comercial a ajuns la un prag de saturaţie. Dimpotrivă, relevă acelaşi site românesc: volumul total al schimburilor comerciale dintre China şi toate cele 16 ţări este egal cu cel înregistrat între China şi Italia; investiţiile Chinei în regiune sunt mai mici decât cele chinezeşti din Suedia iar toate cele 16 state la un loc nu investesc în China cât investeşte singură Austria.

Supărare la Bruxelles?

Comisarul european pentru Comerţ, Karel De Gucht, a declarat, după summitul China-UE de la Beijing, că europenii "au datoria să îşi apere interesele". Convins că Beijingul urmăreşte să dezbine statele europene, De Gucht, citat de agenţia DPA, a apreciat că "nu primeşti nimic de la China dacă eşti drăguţ cu ea". Cel mai mare spaţiu economic din lume nu îşi poate permite să fie intimidat, a completat comisarul european. De Gucht a fost, anul acesta, ţinta criticilor mai multor capitale europene, după ce a ridicat problema preţurilor de dumping practicate de China; Germania şi alte câteva state din Uniune i-au pus în vedere că riscă să genereze un război comercial.

Anterior declaraţiei lui De Gucht, un diplomat european, citat sub protecţia anonimatului de cotidianul Financial Times, aprecia că forumul de la Bucureşti face parte dintr-o strategie a Beijingului de a diviza Uniunea Europeană pentru a o cuceri, mai apoi. Şi, completează Hotnews, care preia informaţia din FT, întâlnirea din România vine într-un moment în care China şi Uniunea Europeană tocmai traversează o fază de negocieri - asupra cărora, prin vizita la Bucureşti şi întâlnirea cu permierii din regiune, conducerea comunistă doreşte să pună presiune.

Justyna Szczudlik-Tatar, de la Institutul Polonez pentru Afaceri Internaţionale (PISM), explică, pentru Deutsche Welle, că, de fapt, alegerea Beijingului este una strict economică şi, mai degrabă, legată de faptul că cei 16 parteneri din Europa Centrală şi de Răsărit "sunt foste ţări comuniste, cu care China are o tradiţie a relaţiilor diplomatice. Oficialii chinezi cu care am vorbit", a completat Szczudlik-Tatar, "au pomenit şi faptul că relaţiile dintre China şi grupul acesta de state sunt mai puţin politizate decât cele cu ansamblul Uniunii Europene".

Obiecţiile Bruxelles-ului pot proveni şi din ceea ce analistul şi sociologul român Claudiu Degeratu, de la Centrul pentru Analize de Securitate şi Prevenţie din Praga, numeşte "concursul prietenesc de frumuseţe intra-UE", cu trimitere la ambiţiile diverşilor actori comunitari de a dirija parteneriatul euro-chinez. Degeratu sugerează că, în realitate, nu există riscul unei strategii de genul "divide şi cucereşte" pentru că "şi Grupul de la Vişegrad a ţinut ani de zile poarta deschisă pentru China şi Coreea de Sud iar UE nu a fost invadată economic". De altfel, însuşi premierul chinez remarcă, într-un comentariu pe care îl semnează în ediţia de vineri, 22 noiembrie, a cotidianului britanic Telegraph, că "întărirea parteneriatului va aduce ambelor părţi un plus de prosperitate". În acelaşi comentariu, liderul de la Beijing a amintit de recenta plenară a comitetului central comunist - despre care observatorii scenei chineze cred că marchează începutul unei noi etape de modernizare (ceea ce nu înseamnă neapărat şi democratizare).

Ponta vede istoria scriindu-se luni la Bucureşti

Din punctul de vedere al şefului Executivului de la Bucureşti, Victor Ponta, intervievat de Xinhua, vizita lui Li Keqiang "va fi una istorică". De altfel, Ponta afirmase recent, chiar la Beijing, că România îşi doreşte să devină principalul partener al Chinei în Europa - atât economic, cât şi politic şi diplomatic. "Este ocazia optimă pentru a pune un motor nou cooperării economice", notează, într-o altă ştire, aceeaşi sursă, observând că este prima vizită a unui premier chinez în România după aproape două decenii.

Postul public de televiziune chinez CCTV notează că schimburile comerciale dintre cele două ţări au ajuns la cifra de 3,78 miliarde de dolari în 2012 (faţă de trei milioane de dolari în 2000). La începutul verii, când a vizitat Beijingul, Ponta a propus stabilirea parametrului "strategic" pentru parteneriatul bilateral. În acest sens, scrie presa de la Bucureşti, România este pregătită să absoarbă investiţii chineze în valoare de până la 8,5 miliarde de euro. Aceasta implică, desigur, o deschidere către capitalul chinez a unor zone cu importanţă naţională cum ar fi extinderea centralei nucleare de la Cernavodă până la o capacitate care să permită eventual inclusiv exportul de energie electrică.

Trei premieri, aceleaşi propuneri

Cu două luni înaintea vizitei lui Ponta la Beijing, ministrul de atunci al Economiei, Varuja Vosganian, susţinea, însă, că piaţa românească nu are nevoie de reactoare nucleare suplimentare, în vreme ce ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, avertiza că nu există capacităţi de transport care să permită exportul.

În discuţie se mai află, încă de la precedentele forumuri, când România a fost reprezentată de foştii premieri Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, şi alte proiecte realizabile cu fonduri chineze: canalul navigabil Dunăre - Bucureşti, şoseaua de centură a Bucureştilor şi canalul Siret - Bărăgan. Bucureştii au mai propus Beijingului să investească în platforme industriale pe care să fie amplasate puncte de producţie a tehnologiei chineze cu căutare în Uniunea Europeană.

Cele 16 state central şi est-europene participante la forumul de la Bucureşti sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Între timp, forumul dispune şi de un secretariat special de cooperare, la Beijing. "Acesta funcţionează în cadrul Ministerului chinez de Externe - iar în ţările din Europa de Est nu există secretariate similare. Rezultatul", conchide Justyna Szczudlik-Tatar: "China este mult mai activă în această parte a Europei şi acest lucru este chiar vizibil".