1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Chiar trebuie salvat euro?

Decizia miniştrilor de finanţe ai UE pare a fi o declaraţie de război adresată speculanţilor de pe pieţele financiare, care ar fi provocat deprecierea monedei unice europene. Corespunde această impresie însă realităţii?

Încearcă politicienii europeni să distragă atenţia de la propriile greşeli?

Încearcă politicienii europeni să distragă atenţia de la propriile greşeli?

Dacă privim înapoi la noaptea de duminică, 9 mai, spre luni, 10 mai, am putea spune că moneda unică europeană euro se afla într-un pericol grav. Cancelarul german Angela Merkel nici nu a pus piciorul în landul Renania de Nord Westfalia, unde se desfăşurau alegeri importante pentru viitorul politic al Germaniei ci a preferat să ţină o şedinţă de urgenţă la Berlin vizând salvarea euro. Miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene au dezbătut până noaptea târziu şi au pus la dispoziţia statelor îndatorate 500 de miliarde de euro, Fondul Monetar Internaţional a plusat cu încă 250 de miliarde.

Cancelarul german Angela Merkel se dedică mai întâi salvării euro şi mai apoi politicii interne

Cancelarul german Angela Merkel se dedică mai întâi salvării euro şi mai apoi politicii interne

Toate aceste acţiuni concertate au avut un singur scop: salvarea monedei unice europene de aşa-zişii speculanţi lacomi, care au pariat pe falimentul unor state membre ale zonei euro pentru a se îmbogăţi de pe urma deprecierii monedei europene.

Care este însă situaţia reală? Şeful consilierilor de pe lângă ministerul de finanţe german, Clemens Fuest, consideră că: "Speculanţii nu au provocat criza. Ei arată doar punctele slabe ale sistemului", iar Udo Steffens, preşedintele Frankfurt School of Finance al Deutsche Welle adaugă: "Trebuie să fim atenţi. Guvernele şi activităţile statelor care s-au complăcut în consumul unui drog numit "datorii" şi care acum nu mai ştiu pe unde să scoată cămaşa, au provocat criza în care se află euro."

Ca urmare: politica bugetară a unor state membre ale zonei euro a provocat deprecierea monedei europene, care, la rândul ei, a atras după sine valul de speculaţii. Iar speculaţiile temutelor Hedge Fonds au avut succes şi au dus la o nouă depreciere a euro. Cu urmări grave?

Expertul din ministerul de finanţe al landului Bavaria, Wolfgang Gerke şi-a exprimat opinia: "Nu cred că euro este chiar atât de periclitat precum pare a fi în prezent. Cursul euro-dolar de acum este foarte bun şi chiar ajută la redresarea economică a statelor comunitare."

Miliardele de euro menite să ajute ar putea provoca inflaţie - spun analiştii

Miliardele de euro menite să ajute ar putea provoca inflaţie - spun analiştii

Riscul inflaţiei este mult mai mare decât deprecierea monedei unice europene, consideră şi Udo Steffens. Dacă cele 750 de miliarde promise vor fi într-adevăr transferate statelor datornice, masa monetară ar creşte necontrolat, ceea ce ar duce la o creştere a inflaţiei.

Astfel, se pune întrebarea: cum salvăm euro fără a majora riscul inflaţiei? Când se opresc speculaţiile? Udo Steffens crede că stabilitatea euro poate fi garantată numai dacă: "Nu mai permitem statelor din zona euro să aibă diferenţe atât de mari în politica bugetară. Întrebarea este însă: cine se adaptează cui? Germania a adoptat o politică bugetară de austeritate. Alte state au cheltuit bani cu nemiluita. Trebuie să găsim un compromis între cele două stiluri de politică bugetară pentru a evita pe viitor dezechilibrele cu care ne confruntăm astăzi."

Cu alte cuvinte, şi Germania trebuie să-şi readapteze comportamentul economico-financiar şi să se gândească dacă politica de austeritate urmată până astăzi este strategia potrivită pentru viiitor. Creşterile salariale mici şi orientarea spre export a economiei Republicii Federale au contribuit, desigur, la diferenţele uriaşe din balanţele comerciale şi bugetele de stat ale ţărilor din zona euro.

Autori: Rolf Wenkel/ Maria Pascu
Redactor: Rodica Binder

Vă mai recomandăm