1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chișinăul își creează pârghii de pedepsire penală a separatismului

În Republica Moldova s-au înmulțit forțele care încurajează separatismul. Un grup de deputați a înaintat o inițiativă care prevede până la 20 de ani de închisoare pentru acțiuni separatiste.

Proiectul de lege înregistrat în Parlament de către deputații liberal-reformatori mai prevede și retragerea cetățeniei “pentru acțiuni ce atentează la integritatea teritorială a Moldovei, prin instigare sau chemare la separatism”.

Autorii propun completarea Codului Penal cu un nou articol ce definește separatismul ca: “voință a unei comunități minoritare de cetățeni, care pledează pentru separarea de statul Republica Moldova și constituirea unei alte entități politico-statale, acțiune care ar afecta integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Astfel, persoanele care cheamă la separatism, promovează separatismul prin întrunirea cetățenilor în partide politice și organizații nonguvernamentale, ar urma să fie pedepsite cu închisoare de la 6 până la 12 ani, fără dreptul de a ocupa vreodată funcții elective în administrația publică centrală sau locală. În circumstanțe agravante, cum ar fi folosirea armelor, înființarea unor organizații criminale și moartea unor persoane, pedeapsa ar urma să ajungă până la 20 de ani.

Proiect profilactic

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Ana Guțu, susține că “proiectul nu este un panaceu și nu ar putea să ne asigure de eventuale focare separatiste, dar ar fi bine să acoperim acest gol legislativ, să avem instrumentarul necesar pentru pedepsirea organizațiilor politice, neguvernamentale, a persoanelor fizice în cazul în care acestea promovează idei separatiste, instigă la separatism și organizează acțiuni separatiste”.

Potrivit autorilor, „acest vid legislativ a devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiștilor din estul acestei țări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente ce vor duce inevitabil la apariția încă a unui conflict înghețat”.

Iniţiativa deputaților liberal-reformatori a apărut după referendumul ilegal (despre independență) desfășurat în Autonomia Găgăuză (la Sud) a Republicii Moldova și după ce mai mulți politicieni de la Chișinău au încercat să justifice acțiunile separatiștilor din Ucraina, iar liderul socialist Igor Dodon a cerut chiar organizarea unor referendumuri similare și în alte localități din Moldova. În opinia analiștilor politici, această inițiativă legislativă este binevenită inclusiv în contextul solicitării de recunoaștere a Transnistriei trimise Moscovei de către autoritățile separatiste de la Tiraspol.

În opinia analistului politic Anatol Țăranu, există destule șanse ca acest proiect de lege să fie susținut de Coaliția Pro-Europeană. “Mult mai periculos ar fi ca el acum să fie respins”, a subliniat el. Crearea unor obstacole suplimentare, în opinia lui Țăranu, nu strică, chiar dacă acestea nu sunt în măsură să apere în totalitate Moldova de pericolul separatismului. La rândul ei, Ana Guțu a spus că proiectul a fost discutat în prealabil cu partenerii din coaliția de guvernământ și, cel mai probabil, va fi susținut în timpul votării în Parlament.

Partenerii de coaliție - șovăielnici

Liberal-democrații și democrații din Parlament par, însă, nehotărâți. Președintele Parlamentului, democratul Igor Corman, a spus că nu a știut nimic despre această inițiativă legislativă până la înregistrarea ei în Parlament. „Colegii noștri din Partidul Liberal Reformator și-au făcut în ultimul timp o obișnuință de a anunța la conferințe de presă despre inițiativele lor. Nu neg, există probleme, dar nu știu în ce măsură este vorba de separatism în aceste cazuri. Eu văd lucrurile mai larg. Trebuie să avem și un dialog cu autoritățile de la Comrat. Trebuie să facem ca discursurile partidelor de opoziție să fie combătute prin acțiuni concrete, nu doar prin amenzi”, a menționat Corman.

La rândul său, liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleț, a spus că “discuțiile purtate în cadrul coaliției aveau în vedere înaintarea unei inițiative legislative comune”. (...) „PLR au încălcat însă înțelegerea și au elaborat propriul proiect, pe care deja l-au înregistrat...”, le-a reproșat Streleț autorilor.

Pe de altă parte, juriștii sunt de părere că proiectul PLR ar trebui îmbunătățit. Potrivit juristului Vlad Gribincea, "Republica Moldova este semnatar al Convenţiei europene cu privire la cetăţenie, iar această convenţie prevede că statele ar trebui să se abţină de la un comportament care ar face ca persoanele să fie lipsite de cetăţenie".

PLR: “Minoritățile rusofone au devenit un pericol

Într-un comunicat de presă, liberal-reformatorii menționează că, „în ultimul timp, din ce în ce mai des, se încearcă a induce idei de separatism în mijlocul populației vorbitoare de limbă rusă, cu scopul de a destabiliza situația politică din Republica Moldova, de a periclita parcursul european, asumat de autoritățile constituționale ale statului”. (...) “Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în țările fostului imperiu sovietic. În virtutea experienței migraționale din fostul imperiu sovietic, când mii de cetățeni, vorbitori de limbă rusă, erau dislocați masiv pentru a fi trimiși cu trai permanent în fostele republici sovietice, a fost perturbată structura etnică a popoarelor conviețuitoare în imperiu. Astfel, minoritățile rusofone, importante ca număr, recalcitrante la orice politică de integrare în țările gazdă, conform exemplului crizei din Ucraina, au devenit un pericol real pentru integritatea teritorială a acestor țări”, se arată în comunicatul PLR.