1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chişinăul schimbă tactica la negocierile cu Tiraspolul

Deşi au trecut 23 de ani de la conflictul militar de la Nistru, timp în care a crescut o generaţie, autorităţile de la Chişinău abia acum meditează asupra unui „plan de acţiuni pentru reintegrarea ţării”.

După o pauză de 2 ani, joi, 20 august, şi-a reluat activitatea Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării, condusă de premierul Valeriu Streleț. S-a discutat despre promovarea măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului și despre acțiunile ce urmează a fi întreprinse în perioada următoare. La finalul şedinţei, premierul a menţionat că „este necesară o viziune nouă şi o nouă atitudine în privinţa reîntregirii ţării – să elaborăm un plan cu acțiuni concrete care trebuie întreprinse pentru soluționarea conflictului transnistrean”, a spus Streleţ, preluând un reproş invocat de ani de zile, în dezbaterile publice, de reprezentanţii societăţii civile, despre lipsa unei strategii de stat privind soluţionarea conflictului transnistrean.

Valeriu Streleţ vrea măsuri mai energice

„Evoluţia evenimentelor regionale deschide o platformă pentru o abordare calitativ nouă şi pentru măsuri mai energice în soluţionarea acestui conflict îngheţat - un element care ne opreşte viteza noastră de integrare europeană, de implementare a reformelor", a menţionat premierul Streleţ. El a spus că îşi doreşte ca negocierile în formatul 5+2 să nu mai fie doar simbolice, dar să înregistreze „rezultate concrete”. „Să continuăm reformele pentru modernizarea țării, astfel încât malul drept al Nistrului (aflat sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova) să devină atractiv pentru cetățenii de pe malul stâng”, a subliniat premierul. El a cerut tuturor instituțiilor statului să evalueze impactul problemei transnistrene asupra domeniilor pe care le gestionează și să elaboreze viziuni de reintegrare sectorială. Valeriu Streleţ a dispus ca până la următoarea şedinţă a Comisiei pentru reintegrare să fie elaborat proiectul unei viziuni actualizate și un plan de acțiuni pentru reîntregirea ţării.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, i-a reamintit premierului că, de fapt, negocieri în formatul 5+2 nu au mai avut loc de foarte mult timp: „Asistăm la o pauză prelungită în acest proces de negocieri ceea ce este absolut nesatisfăcător. Problema de bază este divergenţa de opinii între Chişinău şi Tiraspol”, a comentat Osipov. În opinia sa, pentru a debloca negocierile este necesară o întâlnire între premierul Valeriu Streleţ şi şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. La începutul acestei luni, Valeriu Streleţ a spus că se va întâlni cu Şevciuk, dar nu ştie când, iar liderul separatist a menţionat că nu are planificată nici o întâlnire cu noul premier moldovean.

Valeriu Strelet

Valeriu Strelet

Se pare, însă, că Valeriu Streleţ a ales o altă cale decât discuţiile interminabile cu liderii transnistreni – a ales să discute direct cu Moscova: pe 14 august el a avut o convorbire cu premierul rus Dmitri Medvedev, iar joi s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametşin.

Separatiştii cer clasarea dosarelor deschise pentru crimele grave pe care le-au comis

Vineri, la sediul Misiunii OSCE din Chişinău, are loc o nouă înrevedere de lucru a reprezentanţilor politici în procesul de reglementare transnistreană Victor Osipov şi Nina Ştanski. După întâlnirea precedentă a celor doi (care a avut loc pe 13 august), pretinsul „ministru de externe” al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene („rmn”) a acuzat autoritățile de la Chișinău și pe cele de la Kiev de faptul că ar sabota circulația mărfurilor pe rutele feroviare şi că pierderile agenților economici din regiunea transnistreană, generate de piedicile Chișinăului și Kievului, ar putea depăși 1.500.000 de dolari până la finalul acestui an. Nina Ştanski a spus că noile înțelegeri dintre Republica Moldova și Ucraina „sfidează schema tehnică de circulație a mărfurilor pe calea ferată, aprobată în 2012 de autoritățile din regiunea transnistreană și cele de la Chișinău”.

În replică, vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, a explicat în cadrul unei emisiuni televizate că de fapt Tiraspolul cere clasarea dosarelor penale deschise pe numele unor demnitari transnistreni. Potrivit lui, cerințele administraţiei de la Tiraspol de a clasa dosarele deschise de Procuratură pe numele unor aşa-numiţi demnitari din regiunea transnistreană nu pot fi luate în calcul, pentru că unele dintre ele vizează infracțiuni foarte grave. Totodată el a precizat că „pentru o conlucrare productivă în formatul 5+2 este nevoie de susținere totală din partea Ucrainei, de o poziție mai fermă din partea autorităților de la Kiev”. "Îmi pun o mare speranță în discuția care a avut loc între prim-ministrul Valeriu Streleț și prim-ministrul Ucrainei Arseni Iațeniuk. În sfârșit și premierul ucrainean va vizita Chișinăul și vom reuși să construim un cadru de comunicare și de conlucrare în regim operativ când este nevoie", a menţionat Osipov.

Conform agendei, la întâlnirea Ştanski-Osipov de vineri de la sediul OSCE se discută despre accesul liber la terenurile de după traseul Camenca-Tiraspol, despre măsurile de facilitare a activităţilor comerciale externe a întreprinderilor din regiunea transnistreană în special pe pieţele UE, precum şi despre instituirea controlului comun la punctul de trecere (moldo-ucrainean) Kuciurgan-Pervomaisk.