1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chişinăul remorchează Tiraspolul pe traseul european

Interviu cu ministrul de Externe al Republicii Moldova Iurie Leancă şi analistul politic Oazu Nantoi

default

Iurie Leancă

Chişinăul şi Tiraspolul ar putea relua discuţiile la nivel parlamentar după o pauză de 13 ani. Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, a declarat că a discutat această posibilitate cu liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk şi cu şeful sovietului suprem, Anatoli Kaminski. Consiliul Europei ar putea avea rolul de mediator în cadrul acestor discuţii. Pe de altă parte, deputaţii moldoveni l-au chemat astăzi în Parlament, pentru explicaţii, pe vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, în calitate de principal negociator în problema transnistreană din partea Chişinăului. Şedinţa are loc „cu uşile închise”. Deputatul liberal Ion Hadârcă a spus că legislatorii vor să afle cum a fost numit Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special al Preşedinţiei ruse la Tiraspol şi de ce Chişinăul a acceptat numirea acestui emisar dubios în funcţia respectivă. Diplomaţia de la Chişinău a cerut explicaţii în scris din partea Federaţiei Ruse în legătură cu numirea lui Rogozin şi a primit răspuns. Corespondentul nostru din Chişinău a discutat cu ministrul moldovean de Externe Iurie Leancă şi cu analistul politic Oazu Nantoi, despre relaţiile Republicii Moldova cu Rusia şi UE.

DW: Şeful administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat la Moscova că „Transnistria îşi va trimite experţii la negocierile oficiale privind Acordul de Liber Schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană”. (...) Ţinând cont de faptul că Transnistria nu este un stat recunoscut pe plan extern, cred că este logic ca experţii noştri să participe în calitate de observatori la negocierile cu Uniunea Europeană”, a spus Şevciuk. Vor fi admişi sau nu transnistrenii ca observatori la negocierile cu UE?

IURIE LEANCĂ: Pot să spun că această afirmaţie reflectă deja un fapt consumat, pentru că acum o săptămână am avut prima rundă de negocieri pe marginea Acordului de liber schimb cu UE şi la aceste negocieri a fost prezent şi un reprezentant al Tiraspolului. Acesta a avut statut de observator, dar a stat de partea delegaţiei Republicii Moldova. Cred că faptul că administraţia de la Tiraspol a răspuns pozitiv la invitaţia Chişinăului, reflectă nişte realităţi din acea regiune, reflectă un interes al comunităţii de afaceri din regiunea transnistreană de a beneficia pe viitor de avantajele care vor rezulta din zona de liber schimb între Moldova şi UE. Vreau să vă aduc aminte că până în 2001, de fiecare dată când o delegaţie oficială a Republicii Moldova efectua vizite în străinătate, de regulă, în componenţa ei erau şi reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol. Din punctul meu de vedere este regretabil că, urmare a politicilor promovate de fosta guvernare comunistă, această practică, acest sentiment de apartenenţă la o entitate unică numită Republica Moldova a fost suspendată. Acum trebuie să reclădim pas cu pas o platformă ce ne-ar permite să antrenăm reprezentanţii regiunii de est în tot ce înseamnă discuţii cu UE şi cu alţi parteneri pe probleme foarte precise în beneficiul cetăţenilor şi întreprinzătorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, dar care ne vor permite, totodată, să clădim acest proces de reintegrare a regiunii în Republica Moldova.

Şevciuk mai cooperant

DW: Au avut loc mai multe întâlniri în ultima vreme cu exponenţii noii administraţii de la Tiraspol. E mai cooperant Evgheni Şevciuk decât Igor Smirnov?

IURIE LEANCĂ: Eu cred că faptele vorbesc... Dacă e să ne uităm la înţelegerile la care am ajuns acum câteva zile la Tiraspol, în cadrul întrevederii Filat – Şevciuk, despre reluarea circulaţiei trenurilor marfare, despre reluarea legăturii telefonice dintre malurile Nistrului, etc. Aceste fapte demonstrează că există o mai mare deschidere, că există un interes de a ne axa pe probleme punctuale, dar bineînţeles că soluţionarea acestor probleme practice nu trebuie să ne devieze atenţia de la principala problemă – statutul viitor al regiunii transnistrene în cadrul unei ţări unice şi suverane, Republica Moldova.

OAZU NANTOI: Se simte că Şevciuk este mult mai deschis în dialog cu Chişinăul. Totuşi, noi trebuie să avem o atitudine critică sau chiar ironică faţă de ceea ce spune Evgheni Şevciuk, în special când se află la Moscova, pentru că el nu este liber. Eu şi aşa nu am înţeles de ce i-a trebuit lui să lupte pentru funcţia de şef al regimului separatist de la Tiraspol, deoarece este clar că după Smirnov, lui nu i-a mai rămas mai nimic să fure. Pe lângă problemele economice mari, acea regiune se află într-o criză morală profundă. Însuşi faptul că Şevciuk i-a învins, la acele alegeri nerecunoscute de nimeni, atât pe Igor Smirnov, cât şi pe favoritul Kremlinului, Anatoli Kaminski, vorbeşte despre aceea că populaţia din raioanele de Est ale Republicii Moldova s-a săturat de realităţile care au existat, vorbeşte despre aceea că Rusia nu este atotputernică (deoarece Kaminski a pierdut) şi că oamenii s-au săturat să trăiască în acea „cetate asediată” şi doresc schimbarea.

DW: Ce ar presupune soluţionarea conflictului transnistrean?

OAZU NANTOI: Depinde din ce punct de vedere discutăm. Dacă ne uităm în Memorandumul Kozak – de acolo e clar ce soluţie vede Rusia. Dacă ne uităm la acest document nu o să vedem nici urmă de model federativ. Acela este proiectul de lichidare a statalităţii Republicii Moldova şi de creare în loc a unui pseudo-stat paralizat din interior şi manipulat din exterior. Aceasta nu este soluţionarea conflictului. Pentru mine soluţionarea conflictului înseamnă crearea unui stat funcţional, democratic, neşantajabil şi cu o opţiune pro-europeană clară. Dar până la atingerea acestei soluţii urmează să treacă ani de zile. În cazul acesta nu există soluţii rapide. Deocamdată noi trebuie să utilizăm orice posibilitate pentru restabilirea comunicării între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.

Formatul de pacificare trebuie înlocuit

DW: Se mai discută despre schimbarea formatului trupelor de pacificare?

IURIE LEANCĂ: Chişinăul îşi doreşte schimbarea acestui format şi această dorinţă porneşte de la anumite realităţi şi circumstanţe care ne obligă să ne gândim asupra imperativităţii înlocuirii contingetului rus de pacificatori. Noi vrem un contingent civil la Nistru – nu unul militar. Dar nu cred că vom aborda acest subiect la următoarea rundă de negocieri. Nu acesta este formatul potrivit pentru soluţionarea acestei probleme. Pentru început trebuie să discutăm acest subiect cu partenerii noştri, iar în momentul în care vom ajunge la o abordare comună, atunci posibil că vom discuta şi în formatul 5+2.

„Pericolul Rogozin”

DW: Au apărut mai multe comentarii cu semnale de alarmă în mass-media după numirea lui Dmitri Rogozin în calitate de reprezentant special al preşedintelui rus la Tiraspol. Am văzut şi comunicatul diplomaţiei moldovene, de asemenea este destul de contondent. Cum se explică această reticenţă faţă de Rogozin?

OAZU NANTOI: Simultan, la Kremlin, au fost desemnaţi trei reprezentanţi ai preşedintelui rus: pentru Osetia de Sud, pentru Abhazia şi pentru Transnistria. Atenţie! Pentru Osetia de Sud şi Abhazia au fost desemnaţi nişte birocraţi de mâna a doua, pe când la Tiraspol a fost trimis Dmitri Rogozin care, cu câţiva ani în urmă, a încercat să-şi facă carieră politică exploatând şovinismul velicorus. În al doilea rând, el este viceprim-ministru rus responsabil de complexul militar-industrial, ceea ce înseamnă că este o figură grea pe tabla de şah a administraţiei de la Kremlin. Al treilea moment este cel mai important: Deşi decretul de numire a fost semnat de Medvedev, Rogozin a fost desemnat în această funcţie în perspectiva revenirii lui Vladimir Putin la Preşedinţia rusă. Acest tandem provoacă, pe mine mă îngrijorează. Putin nu este omul care îşi schimbă viziunile în al treilea mandat, ori noi l-am văzut în toată „frumuseţea” în perioada celor două mandate. Mă refer la războaiele din Cecenia şi la agresiunea împotriva Georgiei, apoi să ne amintim de declaraţia lui că destrămarea URSS a fost tragedia geopolitică a sec XX. Eu nu intru în panică, dar scopurile sunt: a) stabilizarea situaţiei în regiunea transnistreană, pentru că este o regiune falită, are un „preşedinte” slab care se confruntă cu boicot din partea gărzii vechi; b) Federaţia Rusă nu a renunţat niciodată la ideea federalizării Republicii Moldova sub pretextul soluţionării conflictului. Aici trebuie să facem nişte precizări foarte importante: pe mine nu mă sperie termenul „federaţie”, dar noi am trecut prin anul 2002 când a apărut această idee năstruşnică şi nimeni nu a putut să ne răspundă la întrebarea cum va avea loc această federalizare. Şi al doilea moment: Ce înseamnă federaţie? Să faci federaţie cu acest regim anticonstituţional şi criminal? Este un regim artificial conservat de care profită contrabandiştii de pe ambele maluri ale Nistrului şi nu numai. c) Probabil, Rogozin va încerca să ne ducă în această Uniune Vamală Euroasiatică. Dar, repet, eu nu intru în panică, pentru că între noi şi Rusia este Ucraina care fără să vrea ne protejează de unele acţiuni neprietenoase din partea Federaţiei Ruse.

IURIE LEANCĂ: În ceea ce priveşte numirea lui Rogozin, ne-a deranjat formularea că a fost numit „pentru Transnistria”. Noi nu cunoaştem o astfel de entitate statală. Nici de o astfel de gubernie nu am auzit. În al doilea rând, Chişinăul nu a fost consultat înainte să fie numit Rogozin, chiar dacă adjunctul meu a fost cu câteva zile înainte de asta la Moscova şi s-a întâlnit cu primul adjunct al ministrului de Externe. Am solicitat explicaţii din partea Moscovei. Am primit un răspuns în care ni se spune că numirea unui politician de o astfel de anvergură vine să arate interesul pe care îl manifestă Rusia pentru identificarea unei soluţii. Sper să fie exact aşa. Pe data de 16 sau 17 dânsul urmează să vină la Chişinău şi cred că atunci vom înţelege mult mai bine cu ce mandat vine şi ce misiune are. În ceea ce priveşte opera beletristică a domnului Rogozin (cartea editată de Rogozin în care descrie cum a luptat împotriva fasciştilor moldoveni şi români în 1992, la Nistru – n.n.) – cunoaşteţi foarte bine că între ceea ce spune un politician atunci când este în afara actului de guvernare şi atunci când intră în acest proces – există o diferenţă notorie.

Chişinăul ocheşte modelul Marii Britanii

DW: Ce se va pune la baza viitorului statut al regiunii transnistrene?

IURIE LEANCĂ: Negocierile pe marginea statutului regiunii transnistrene trebuie să se încheie cu un stat Republica Moldova funcţional şi democratic capabil să-şi consolideze parcursul european. Acestea sunt elementele-cheie. Nu este neapărat să îmbrăţişăm modelul federativ. Putem să ne uităm la modelul de devoluţie care funcţionează foarte bine în Marea Britanie... Deci, contează mecanismele care vor fi puse la baza interacţiunii între Guvernul central şi administraţiile teritoriale. Politica externă, fiscalitatea şi apărarea sunt elementele comune care ne vor permite să funcţionăm împreună.

Moldovenii scapă de vize în 2012

DW: Aţi promis anterior că Republica Moldova va obţine până la sfârşitul acestui an regim liberalizat de vize cu UE. Cât de sigur mai sunteţi acum, la început de aprilie, că vă veţi încadra în acest termen?

IURIE LEANCĂ: Este important să nu pierdem nici o zi în implementarea acestui plan de acţiuni care, în cele din urmă, ne va permite să circulăm liber. Toate discuţiile pe care le-a avut premierul Vlad Filat în cadrul ultimei sale vizite la Bruxelles mă fac să fiu încrezător că avem şanse foarte mari ca în luna iunie să trecem la faza a doua, aceasta fiind ultima fază înainte să obţinem acest regim fără vize. Vreau să vă spun că noi deja am început implementarea celei de-a doua faze şi aici am în vedere implementarea sistemului de paşaportizare biometrică, am iniţiat sistemul integrat la frontieră, etc. Acum la Chişinău se află o echipă care ne va ajuta să înţelegem care sunt costurile implementării şi contăm foarte mult pe sprijinul financiar din partea partenerilor noştri, pentru că şi ei sunt interesaţi ca frontiera estică a Republicii Moldova să nu fie una permiabilă. Concomitent, comunicăm foarte mult cu colegii noştri europeni, încercăm să-i convingem că Republica Moldova trebuie privită doar într-un context individual şi nu în contextul regional al Parteneriatului Estic. Toţi au recunoscut că suntem cei mai disciplinaţi din această regiune în ceea ce priveşte onorarea angajamentelor, dar nu este suficient. Ştim că trebuie să mărim turaţiile şi ştim exact ce trebuie să facem aşa încât la sfârşitul anului să întrunim toate condiţiile tehnice pentru putea beneficia de acest regim liberalizat de vize.