1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chişinăul reacţionează dur la o declaraţie a lui Serghei Lavrov

Ministerul de Externe de la Chişinău a reacţionat la afirmaţiile făcute de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

default

Sergey Lavrov a supărat autorităţile de la Chişinău

În interviul respectiv, ministrul rus de Externe pretindea că Rusia şi-a retras forţele sale armate convenţionale de pe teritoriul Republicii Moldova, aşa cum prevăd angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999.

Chişinăul susţine, însă, că Rusia nu şi-a îndeplinit acest angajament de vreme ce în Transnistria rămân stocate zeci de mii de tone de muniţii, tancuri, helicoptere, vehicule blindate şi peste o mie de militari ruşi.

Departamentul informaţie şi presă al Ministerului rus de Externe a anunţat miercuri seara, într-un comunicat, din numai patru rânduri, că şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a avut o convorbire telefonică cu omologul său din Republica Moldova, Andrei Stratan. Comunicatul preciza sec că discuţia a avut loc la iniţiativa părţii moldovene şi că în cadrul dialogului „ au fost abordate chestiuni de interes comun privind colaborarea moldo-rusă şi teme actuale de pe mapamond”.

Ieri, însă, Ministerul moldovean de Externe a difuzat un comunicat de presă în care, fără a face vreo referinţă la respectiva convorbire telefonică, lasă să se înţeleagă că şeful diplomaţiei ruse a trişat afirmând în interviul acordat ziarului german că „Federaţia Rusă şi-a îndeplinit angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 în contextul Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa”. Chişinăul îi reaminteşte Moscovei că „ prin adoptarea la Istanbul, în 1999, a Actului Final al Tratatului FACE Adaptat şi a Declaraţiei Finale a summit-ului OSCE, Federaţia Rusă s-a angajat să-şi retragă forţele armate convenţionale de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârşitul anului 2001 şi să-şi retragă complet prezenţa militară din Republica Moldova către sfârşitul anului 2002”.

Ministerul moldovean de Externe precizează că spre „sfârşitul anului 2001, Federaţia Rusă şi-a retras doar parţial forţele armate convenţionale de pe teritoriul Moldovei şi anume, armamentul limitat de Tratat. Celelalte două componente ale forţelor armate convenţionale, adică aproximativ 20 mii tone de muniţii şi peste 1000 de militari continuă să fie prezente pe teritoriul Republicii Moldova”. „De asemenea, - precizează comunicatul citat, - persistă problema Echipamentelor Limitate de Tratat Necontabilizate, transmise de către Federaţia Rusă în mod ilegal regimului neconstituţional de la Tiraspol. Acestea includ tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie, precum şi helicoptere. Prin menţinerea pe teritoriul Republicii Moldova a acestei prezenţe militare, Federaţia Rusă încalcă în mod flagrant şi principiul acordului statului gazdă necesar pentru staţionarea trupelor străine, prevăzut în Articolul IV al Tratatului FACE”, se mai arată în replica diplomaţiei moldovene.

Potrivit acesteia, „teza reluată propagandistic de oficiali ai Federaţiei Ruse, conform căreia Acordul semnat la Moscova la 21 iulie 1992 (aşa-numitul Acord de încetare a focului – n.n.) ar servi drept bază legală a prezenţei militare ruseşti în regiunea transnistreană a Republicii Moldova este inconsistentă”. Serviciul de presă al Ministerului de Externe de la Chişinău reaminteşte că „acest acord fiind unul de încetare a focului, nu reprezintă un document pertinent care reglementează prezenţa militară a Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova”. Totodată, comunicatul precizează că „în conformitate cu documentele adoptate la Istanbul, Federaţia Rusă trebuie să-şi retragă prezenţa militară în mod necondiţionat, ordonat şi complet”. „Astfel, - se mai arată în comunicatul citat, - conexiunea pe care o fac oficialii ruşi între procesul de retragere a forţelor militare ruse şi procesul de soluţionare politică a problemei transnistrene este neîntemeiată”. Chişinăul precizează că „în calitate de stat neutru, Republica Moldova va insista ca toţi actorii implicaţi în negocieri să se angajeze activ în discuţii privind transformarea aşa-zisei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional”.

Diplomaţia moldoveană atrage atenţia şi asupra sintagmei „ pacificatorii ruşi” utilizată de Serghei Lavrov în interviul acordat ziarului german. Această sintagmă, potrivit Ministerului moldovean de Externe, „nu reflectă adecvat conţinutul şi sensul Acordului de încetare a focului din 1992”. Astfel, în termenii acestui acord, părţile introduc în zona de conflict „contingente militare” şi nu „forţe de menţinere a păcii” după cum preferă să spună oficialii ruşi. „Este regretabil că prin speculaţii terminologice, Federaţia Rusă încearcă să impună opiniei publice teze false pentru a-şi justifica neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale”, se mai arată în comunicatul Ministerului moldovean de Externe.

Vom mai menţiona în acelaşi context că preşedintele comisiei pentru relaţii externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, a declarat ieri că Rusia şi-ar putea spori prezenţa militară în apropierea graniţelor vestice după suspendarea participării sale la Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa”. El a adăugat că aceasta va fi replica Rusiei dacă NATO va creşte nivelul armamentelor în Europa de Est.