1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Chişinău respinge ideea aderării la UE împreună cu România

Politicienii şi analiştii politici basarabeni dezbat aprins, de câteva zile, declaraţia-surpriză făcută sămbătă de preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea cu tinerii olimpici de peste Prut. Şeful statului român a spus că i-a propus omologului său moldovean Vladimir Voronin varianta aderării Republicii Moldova la UE concomitent cu România.

Traian Băsescu

Traian Băsescu

La Chişinău, această declaraţie a fost interpretată ca o invitaţie la Unire rapidă a celor două state româneşti, idee care stârneşte reacţii alergice în interiorul clasei politice moldoveneşti dominată încă de comunişti. Oficial, autorităţile moldovene nu au reacţionat la oferta preşedintelui român. Neoficial, însă, aceasta a fost întâmpinată cu isterie nu doar de comunişti, dar şi de analiştii politici cunoscuţi pentru atitudinea lor altă dată pro-românească şi pro-europeană în chestiuni legate de istoria comună a celor două state româneşti. Chiar dacă Traian Băsescu a precizat că „unificarea poporului românesc va avea loc în cadrul Uniunii Europene şi nu altfel”, unii analişti politici de la Chişinău interpretează oferta şefului statului român în felul următor:„Noi nu putem să ne ascundem după deget. Există o singură modalitate de a atinge un asemenea scop – prin dizolvarea Republicii Moldova în componenţa României care se integrează în Europa”. A fost directorul de programe din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi. Directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, consideră că o astfel de iniţiativă românească a venit prea târziu şi acum efectul ei nu poate fi decât unul negativ – de înrăutăţire a relaţiilor moldo-române: Igor Munteanu:„În primul rând, domnul preşedinte Băsescu face trimitere la o discuţie privată. Deci nu este o decizie politică prezentată oficial instituţiilor publice din Republica Moldova. În al doilea rând, cred că timpul nu a fost ales potrivit, ceea ce ar putea să contracteze din nou relaţiile dintre Republica Moldova şi România, care nu s-au aşezat bine în ultimele luni”. Analistul politic, Petru Bogatu, susţine, însă, că surpriza şefului statului român a fost una previzibilă, dat fiind faptul că „ideea intrării Republicii Moldova în UE pe coama României plutea în aer de mult timp, deşi nici politicienii de la Bucureşti, nici cei de la Chişinău nu s-au încumetat până acum să vorbească deschis despre o atare posibilitate”. Potrivit lui Bogatu, preşedintele român nu avea cum să invite Republica Moldova în Uniunea Europeană pe cont propriu, fără ca această chestiune să fie discutată şi aprobată de marile cancelarii occidentale. Directorul de program din cadrul Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi, este de părere că Traian Băsescu a greşit atunci când i-a făcut oferta buclucaşă omologului său moldovean:„Faptul că Traian Băsescu a făcut asemenea propunere vorbeşte mai mult despre perceperea naivo-romantică a realităţilor din Republica Moldova din partea clasei politice şi mai mult nimic. Pactul Molotov-Ribbentrop a fost condamnat şi pe malul drept al Prutului, şi pe malul stâng al Prutului, dar asta nu înseamnă că consecinţele pactului, inclusiv consecinţele politicii promovate timp de jumătate de secol aici, pe malul drept al Nistrului, şi pe malul stâng al Nistrului timp de 75 de ani pot fi anulate printr-o declaraţie politică. Avem nevoie de democraţie autentică, de deschidere, de dialog... Şi atunci, după cum a menţionat şi preşedintele României, putem să ne regăsim în componenţa UE”. Surse diplomatice de la Chişinău susţin că după declaraţia de sâmbătă a preşedintelui Băsescu, autorităţile moldovene privesc cu rezerve intenţia preşedintelui român de a rosti, la toamnă, un discurs în Parlamentul Republicii Moldova.

Vitalie Călugăreanu, Chişinău