Chişinăul se pregăteşte să riposteze

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a subliniat în câteva rânduri că nu au fost modificate condiţiile de redobândire a cetăţeniei, care prevăd o perioadă de rezidenţă în România de cel puţin 4 ani. Ministrul Justiţiei Tudor Chiuariu a explicat necestatea amendării Legii cetăţeniei prin numărul mare de cereri restante pentru acordarea cetăţeniei române basarabenilor, cifră ce depăşeşte 800 de mii.

Există o mare diferenţă între modul cum comentează gestul de ieri al Guvernului de la Bucureşti oamenii simpli şi guvernanţii comunişti românofobi. Dacă primii privesc iniţiativa României ca pe o şansă de deschidere spre Europa, atunci exponenţii puterii comuniste pro-ruse par decişi să declanşeze, în replică, trei mecanisme de şantaj. În primul rând, este de aşteptat ca administraţia centrală de la Chişinău să facă demersuri la UE în care să reitereze vechea teză potrivit căreia, prin acordarea masivă a cetăţeniei române moldovenilor, România ar atenta la statalitatea Republicii Moldova. În acest context, comuniştii de peste Prut mizează pe o reacţie dură din partea unor oficiali europeni care şi-au exprimat recent îngrijorarea faţă de tendinţa de redobândire masivă a cetăţeniei române de către moldoveni. În al doilea rând, comuniştii vor încerca să-i intimideze, prin metode birocratice şi administrative, pe românii basarabeni dornici să-şi redobândească cetăţenia. În luna mai, anul curent, Guvernul de la Chişinău a avizat pozitiv un proiect de lege care interzice accesul la funcţii publice a persoanelor cu cetăţenie multplă. Restricţiile se referă direct la calitatea de deputat, de membru al Guvernului, judecător, vameş, diplomat, procuror şi la funcţia de angajat al Serviciului de Informaţii şi Securitate. Ministerul moldovean al Justiţiei şi-a argumentat iniţiativa prin faptul că „persoana care ocupă anumite poziţii sensibile pentru stat trebuie să fie responsabilă politic şi juridic doar în faţa acestui stat, fără a partaja această răspundere între Republica Moldova şi un alt stat”. În plus, analiştii politici nu exclud că administraţia de la Chişinău va încerca să blocheze noul val de cereri de redobândire a cetăeniei române prin aşa-numitul proces de „sigilare a arhivelor”. Acest mecanism a fost aplicat şi în anii 1998-1999 şi constă în refuzul autorităţilor de a elibera acte ce ar dovedi originea română a basarabenilor solicitanţi de viză, document fără de care dosarul se consideră incomplet. În al treilea rând, există informaţii sigure potrivit cărora, un consilier al preşedintelui Voronin ar fi primit sarcina de a dirija o campanie mediatică anti-românească menită să evidenţieze „caracterul politic expansionist” al ordonanţei de urgenţă aprobate ieri de Guvernul României. În acest context se mizează pe apariţia unor articole în presa eurpeană şi românească prin care se va încerca provocarea unor reacţii dure din partea UE.

Oficial, Chişinăul nu a comentat decizia Guvernului României de a facilita procedura de depunere a cererii de redobândire a cetăţeniei române. Neoficial, însă, în Ministerul moldovean de Externe există voci care susţin că aceasta ar fi „reacţia foarte dură” promisă de preşedintele Traian Băsescu la auzaţiile de corupţie în scandalul vizelor, scandal care încă nu s-a încheiat.

În particular, Ordonanţa de Urgenţă aprobată ieri de Guvernul României stabileşte că “cetăţenia română nu se va mai acorda prin Hotărâre de Guvern, ci prin ordin al ministrului Justiţiei”. De asemenea, termenul în care se depune jurământul de credinţă faţă de România a fost scurtat de la 6 la 3 luni de la publicarea deciziei de acordare a cetăţeniei. Comisia pentru cetăţenie, cea care analizează cererile solicitanţilor şi care înaintează propuneri de acordare a cetăţeniei ministrului Justiţiei, va fi formată din consilieri juridici din cadrul Ministerului Justiţiei. Până acum, Comisia pentru cetăţenie era formată din magistraţi de la Tribunalul Bucureşti. Deoarece magistraţii erau implicaţi şi în activităţile de judecată, Comisia nu se putea întruni decât o dată pe săptămână. Din acest motiv, termenul în care se acorda cetăţenia română celor care îndeplinesc condiţiile putea depăşi chiar şi trei ani de la data depunerii cererii.

Cetăţenii moldoveni speră ca după amendamentele operate ieri la Legea cetăţeniei, lucrurile să se schimbe în bine:

Statisticile arată că din august 2006, aproximativ o jumătate de milion de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai României. Mare parte dintre aceştia nu au ascuns motivele solicitării, susţinând fie că România este deja stat membru al Uniunii Europene, fie că este o punte către alte state state comunitare. Acestora li se adaugă alţi 300 de mii de solicitanţi înregistraţi până în toamna anul 2006. Condiţiile extrem de rigide de acordare a cetăţeniei române au făcut ca în ultimii trei ani să-şi redobândească cetăţenia română doar 2.500 de basarabeni. În total, conform datelor oficiale, din 1990 până în prezent şi-au redobândit cetăţenia română un million de moldoveni.