Chişinăul a manifestat la Astana respect şi milă faţă de OSCE

Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Victor Osipov, a menţionat că Declaraţia summit-ului OSCE de la Astana nu reflectă poziţia Republicii Moldova şi nici preocupările ei. În document nu se solicită expres Federaţiei Ruse să-şi retragă armata şi muniţiile din Republica Moldova, ci doar se face apel la reluarea procesului de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean. „UE solicită ca procesul de soluţionare politică durabilă a diferendului transnistrean să fie bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. UE îşi reafirmă angajamentul faţă de procesul de soluţionare în formatul 5+2 (Moldova, Transnistria, Rusia, OSCE, Ucraina ca mediatori, plus SUA şi UE ca observatori – n.n.), ca singurul format legitim de negociere", se menţionează într-o declaraţie făcută publică la închiderea summit-ului OSCE.

Oficialul moldovean a spus că delegaţia moldovenească s-a alăturat, totuşi, declaraţiei finale a reuniunii pentru a nu prejudicia credibilitatea OSCE. În cadrul reuniunii de la Astana, Victor Osipov a insistat asupra retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. „Repetăm poziţia noastră privind necesitatea deplinei şi transparentei retrageri a forţelor militare şi a bunurilor ruseşti care sunt localizate în ţara noastră, în contrast cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova” referitoare la caracterul neutru al statului, - a pledat vicepremierul moldovean.

Reuniunea OSCE de la Astana a eşuat, după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a părăsit evenimentul fără a semna declaraţia finală. Reprezentantul Rusiei a declarat că acest eşec se datorează „abordării ideologice” a anumitor state.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a refuzat să participe la summit-ul OSCE din Kazahstan. În ajun, el şi-a argumentat refuzul prin faptul că în proiectul declaraţiei finale a reuniunii nu este reînnoit apelul OSCE către Rusia de a-şi retrage armata din Republica Moldova – angajament pe care Moscova şi l-a asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999 şi pe care nu şi l-a onorat.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat în cadrul reuniunii de la Astana că OSCE nu are instrumente suficiente pentru soluţionarea conflictelor. Ea a menţionat că organizaţia "mai are multe de făcut pentru a deveni cu adevărat un forum pentru securitate în baza democraţiei şi libertăţii". În contextul problemei transnistrene cancelarul german a spus că în planul de acţiuni al OSCE trebuie inclusă desfăşurarea negocierilor între SUA, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană şi OSCE, pe de o parte, şi Republica Moldova şi Transnistria, pe de altă parte. Planul de acţiuni al OSCE a rămas, însă, în aer - el nefiind semnat în cadrul reuniunii.

Potrivit lui Dan Dungaciu, consilier al preşedintelui interimar al Republicii Moldova în probleme de integrare europeană, eşecul summit-ului OSCE de la Astana era de aşteptat în condiţiile în care acesta şi-a propus să dezbată chestiuni controversate cum ar fi conflictul transnistrean, tensiunile ruso-georgiene sau disputa armeano-azeră asupra regiunii Nagorno-Karabach. Deoarece deciziile OSCE se iau prin consens, era clar că Rusia va bloca adoptarea documentelor finale.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău

Redactor: Robert Schwartz