1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Chavez, Hitler, America Latină şi occidentul

Cum evoluează relaţiile UE cu ţările Americii centrale şi de sud? Inaintea summitului UE-America Latină de la Lima, acest subiect a început să fie intens comentat în Republica Federală.

default

Hugo Chavez împreună cu bunul său prieten şi omolog iranian, Mahmud Ahmadinedjad, care neagă Holocaustul săvârşit de regimul hitlerist şi a ameninţat că "va şterge Israelul de pe harta istoriei".

Fiindcă autocraticul lider naţional-comunist al Venezuelei, Hugo Chavez, a comparat-o pe şefa guvernului german, Angela Merkel, cu Adolf Hitler.

A călca occidentul pe bătături, a vitupera contra SUA şi UE, a invoca lupta antiimperialistă şi a face asiduu curte unor regimuri autoritare, dictatoriale sau totalitare, precum cele de la Teheran sau Moscova constituie un îndrăgit program de exerciţii şi figuri impuse pentru liderul venezuelean.

Mai nou Hugo Chavez a călcat iarăşi în străchini, întrucât a denigrat-o rău pe Angela Merkel, calificând-o drept succesoare a lui Adolf Hitler.

În fapt, deloc întâmplător, populistul lider de la Caracas, se simţise el însuşi pus la colţ de un interviu al cancelarului german, care remarcase că Hugo Chavez nu este purtătorul de cuvânt al Americii Latine.

Ceea ce este cum nu se poate mai adevărat. Fiindcă, din Ţara de Foc, la vârful ei sudic, şi până la Rio Grande, în nordul mexican, această parte a continentului american este cum nu se poate mai variată şi alcătuită din state cu interese dintre cele mai diverse.

Cu 500 de milioane de locutori, cu alianţe şi organizaţii comerciale şi economice aflate în competiţie unele cu altele, America Latină n-a reuşit încă să vorbească lumii cu un singur glas.

În consecinţă, tratativele purtate de latino-americani la summitul de la Lima, cu liderii europeni, riscă să fie extrem de dificile. In ce-i priveşte, europenii au pus pe tapet, acum 2 ani, chestiunea coeziunii sociale. Subiectul a revenit pe agendă, anul acesta, de-această dată însă la iniţiativa latinoamericanilor, după cum a spus şefa diplomaţiei europene, Benita Ferrero Waldner.

Evident, europenii au propriile lor interese în intensificarea cooperării cu o regiune extrem de bogată în resurse energetice şi naturale. Încât, la summitul din Lima se vor dezbate nu doar spinoasele chestiuni sociale. Se va discuta nu doar despre clivajul tot mai amplu dintre săraci şi bogaţi, ori despre nevoia generalizării accesului la educaţie şi sistemul medical, ci şi pe marginea propunerilor europene de ameliorare a măsurilor ecologice şi a demersurilor de contracarare a încălzirii climei. Se vor mai aborda scumpirea alimentelor şi una din cauzele ei – deturnarea de mari suprafeţe agricole în interesul producţiei de bioenergie. Şi se va vorbi despre refuzul Europei de a renunţa la subvenţiile agricole care împiedică legumele şi fructele latino-americane să fie comercializate în Europa.

In fine, se vor analiza modalităţi de relansare a cooperării, în condiţiile în care, din raţiuni politice şi economice lesne de înţeles, occidentul a cam dat uitării America Latină, investind net mai mult în pieţe precum cea asiatică ori africană.

Or, tocmai această deturnare a atenţiei apusene, de la începutul acestui deceniu încoace explică în bună măsură tot mai pronunţata opţiune de stânga, ori chiar de extremă stânga înregistrată în ultimii ani în rândul electoratului latino-american.