1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ceva din intimitatea societăţii româneşti

Grupările conservatoare din societatea românească se arată a fi profund divizate şi nu se recunosc unele pe altele din multiple idiosincrazii.

default

Biroul Electoral Central a dezvăluit indirect câte ceva din intimitatea societăţii româneşti. În ultimii ani, s-a manifestat tot mai mult frustrarea legată de lipsa vizibilităţii politice a celor ataşaţi de tradiţia creştin-ortodoxă. Cu siguranţă aceştia nu sunt 80% din populaţia ţării după cum ar sugera statistica, dar sunt suficient de numeroşi pentru a oferi societăţii un profil distinct afiliat creştinismului răsăritean. O analiză atentă ar trebui să distingă în această zonă conservatoare mai multe nuanţe care merg de la religiozitatea riguroasă gravitând în jurul mănăstirilor la un soi de laicism infuzat cu creştinism estetic. Mai cu seamă intelectualii se regăsesc în această ultimă categorie, tradiţia bizantină reprezentând pentru ei un ultim refugiu identitar în calea culturii uniforme a epocii globale.

Să rămânem deocamdată la câteva observaţii politice. Anumite iniţiative recente din PE au provocat critici aprinse în cercurile nemulţumite de reforma radicală a societăţii pe care o au în vedere grupările progresiste. De exemplu atât partidul Noua Republică cât şi alţii mai puţin organizaţi în chip vizibil au publicat puncte de vedere foarte critice faţă de Raportul Lunacek sau Raportul Estrella. Acestea propuneau printre altele liberalizarea totală a avortului cu argumentul lărgirii drepturilor femeilor sau revendicau abolirea”stereotipurilor” de gen. Lucrurile sunt, desigur, mult mai complicate, dar este cert că aceste preocupări au atras atenţia mai mult decât altele şi au închegat o anumită rezistenţă.

Acum ceea ce a fost suprinzător este faptul că Noua Republică care are un partid înscris cu acte în regulă nu a reuşit – dacă luăm în considerare decizia BEC – să strângă semnăturile necesare pentru a candida. Luni BEC a respins dosarul NR, dar a acceptat în schimb candidatura unui alt conservator care candidează ca independent, Iulian Capsali, autor de filme documentare, realizator de televiziune şi publicist. Aici este aspectul cel mai interesant. Un om singur a reuşit să strângă mai multe semnături valabile decât un partid. Explicaţia nu poate fi alta decât că NR nu a reuşit din motive care ar trebui mai atent analizate să câştige încrederea parohiilor ortodoxe, a comunităţilor închegate, în timp ce Iulian Capsali s-a bucurat până acum de un mare succes în rândul acestora.

Din punct de vedere politic sunt relevante următoarele: grupările conservatoare din societatea românească se arată a fi profund divizate şi nu se recunosc unele pe altele din multiple idiosincrazii; succesul depinde de susţinerea comunităţilor concrete; nu ideile generale au trecere, mai ales dacă nu au canale de transmitere potrivite, cât relaţia concretă, la firul ierbii cu societatea. În fine este de remarcat încă odată că partidele mainstream de „dreapta” ignoră total preocupările conservatoare.